Melanina - este culoarea pielii indicativ al evoluției?

Există un nou articol(1) pe un blog ce este foarte des menționat în acest blog ca referință creaționistă ce spune în introducere:

Insa astazi pe Pamant traiesc grupuri de oameni numite ''rase'', care dupa infatisarea exterioara se diferentiaza. Una din aceste deosebiri este culoarea pielii. Multi oameni considera acest lucru ca o dovada ca istoria biblica a aparitiei popoarelor este gresita. Ei cred ca aceste grupuri de oameni au aparut doar printr-o evolutie separata pe parcursul a zeci de mii de ani.

Deci acest articol susține că lumea științifică consideră oamenii împărțiți în rase? Ce oameni de știință? Naziștii lui Hitler? Darwin? Sau oamenii de știință de azi? Articolul de pe Wikipedia spune clar că definiția de rase a fost folosită întotdeauna în funcție de context, iar justificarea sa a fost naționalistă, etnologică, culturală, și da, în secolul XIX era definită „biologic”. Însă știința modernă nu poate defini rasele complet biologic:

Although still used in general contexts, it is now often replaced by other words which are less ambiguous and emotionally charged, such as populations, people(s), ethnic groups, or communities depending on context (Source: Wikipedia)

 Deci, sunt rasele definibile genetic? Da și nu, dar există definirea genetică a migrațiilor oamenilor ce pot fi clar văzute prin analiza exactă a genelor oamenilor (3):

Bineînțeles, dacă ignorăm culorea verde, ce ar reprezenta hominizii ce nu erau considerați de unii creaționiști cel puțin, ca fiind oameni (Homo Erectus), și păstrăm doar culorile de roșu și galben/maron (1, 2 - 2 fiind Homo Neanderthal), putem vedea câteva diferențe clare: anumite migrații au fost făcute cu câteva mii de ani înainte de un ipotetic Adam de 6000 de ani. De exemplu aborigenii au gene ce sunt clar la o distanță de cel puțin câteva zeci de mii de ani față de „rasa” europoidă. Și acest lucru apare de fiecare dată când se citește o comparație de gene între diferite populații și alte subspecii ale Homo Sapiens (Homo Neanderthals).

Sunt creaționiști ce acceptă modelul științific ce nu împarte rasele ca fiind definibile genetic? Totuși ce ar defini rasele? Antropologic sunt caracteristici ce le definesc, dar în anumite populații, în special în mijlocul africii, precum Etiopia, excluzând culoarea pielii (ce va fi discutată imediat după), restul caracteristicilor anatomice nu sunt atât de bine diferențiate. Însă aborigenii, dat fiind izolarea lor geografică, au mult mai multe caracteristici ce îî diferențiază, similar amerindienii (ce sunt genetici similar cu populația de „ruși siberieni”) sau polinezienii. Acestea nu țin de culoarea pielii (ce încearcă articolul să definească), dar este foarte probabil ca forma ochilor și anumite caracteristici a feței, etc. să fie similare.

De aceea afirmația din același articol creaționist referențiat, nu este complet adevărată, aproape absolut falsă (rușii siberieni, ce aici sunt definiți aici ca eschimoși, nu-s definiți complet ca mongoloizi, idem, negroid, deoarece are cea mai mare variație în diferența genetică, nu este deloc bine definit):

Antropologii impart omenirea in cateva grupe principale: europeoida (alba), mongoloida (chinezii, eschimoshii si indienii americani), negroida (negrii africani) si australoida (aborigenii australieni). In cadrul lor se pot diferentia diferite subgrupuri.

Totuși articolul face un pas mai mare și explică cum culoarea raselor este absolut arbitrară în definirea raselor de oamenii de știință, și cum genetica distruge evoluția raselor:

Noi cunoastem ca culoarea pielii este determinata mai mult decat de o pereche de gene. Dar pentru simplitate sa presupunem ca genele sunt doar doua, si ele sunt situate pe cromosomi in pozitiile A si B. O forma a genei, M ''da comanda'' sa produca multa melanina; cealalta m — putina melanina.(...). Noi putem apela la ajutorul unei scheme deosebite numita ''tabelul luiPenneta''. Pe partea stinga sunt mentionate combinatiile genetice posibile pentru spermatozoid, pe partea dreapta pentru ovul. (...). Intr-o perioada scurta de timp urmasii de pe urma acestor casatorii ne vor demonstra totalitatea spectrului de nuante a culorii pielii, in cadrul uneia si aceleiasi familii.

Daca toti oamenii de pe Pamant s-ar avanta liber in casatorii incrucisate, iar pe urma s-ar impartii in grupuri intimplatore si se vor castori doar intre ei, ar rezulta o multime de noi combinatii, de exemplu, urmasi cu ochi lunguieti iar culoarea pielii neagra, ochi albastrii cu par scurt negru si cretos si asa mai departe.

Deci tabelul lui Penetta descrie cum doi 2 părinți ce au ipotetic 2 gene de dozaj, majoritatea urmașilor au să aibă o variație de dozaj în care aproximativ jumătate din copii au să aibă în jur de același dozaj cu părinții, dar un sfert au să fie în partea de jos a dozajului părinților, iar un sfert ar avea valori mari sau extreme ale dozajului. Cel mai bun exemplu ca să nu arăt desenul original este în acest desen ilustrativ: (ce este ales pentru simplitate, dar este complet echivalent cu articolul creaționist referențiat)

Așa cum am discutat în articole anterioare, acest tabel pur și simplu arată ceea ce se numește „drift genetic”  ce spune că o populație va avea variații aleatore în populație. (4)

Partea cheie este că driftul genetic oferă nu numai posibilitatea ca să ofere variație (fără a avea nici o „mutație” din partea părinților, ci doar variație în copii), dar oferă posibilitatea ca selecția naturală (principalul mecanism al evoluției) să funcționeze doar prin faptul că există factori de selecție și variație.

Culoarea pielii este definită în mare parte de melanină, pigmentul pielii, și aceasta diferă în dozaj între aproape complet maro și aproape complet palid (albino). Totuși ce avantaje oferă o piele cu multă melanină? Reduce major în cazul expunerii la soare posibilitatea de a avea un cancer de piele (din cauza expunerii radiațiilor ultraviolete). Totuși, deoarece oamenii nu produc vitamina D, ei au nevoie să stea expuși la soare, fiind un mod în care oamenii pot obține vitamina D. Alte surse de vitamina D sunt carnea de pește și laptele. Deoarece laptele (și domesticirea animalelor ierbivore) nu a fost accesibilă oamenilor decât sub 15.000 de ani, face ca doar pescarii să fi avut acces la vitamina D.

Deci să simplific, oamenii ce nu erau pescari în special trebuiau să stea la soare, ce îî expune la riscul de a contacta cancer de piele și moarte, iar melanina reduce major riscul de a obține acest cancer. Lipsa vitaminei D duce la deformații ale oaselor, ce este o problemă majoră în principal în cazul nașterilor.

Ce se întâmplă când un grup de oameni se îndepărtează de ecuator unde aveau acces îndelungat la razele solare? Cantitatea de vitamina D obținută de la soare scade, ce oferă avantaj urmașilor cu mai puțină melanină să absorbe o cantitate mai mare. Deci din 16 copii, doar sfertul cel mai deschis (nu trebuie să fie complet incolor) au șanse majore să supraviețuiască, iar cele trei sferturi mai inchise au șanse mari să nu obțină vitamina D, ca să crească, sau femeile ce nu au o dezvoltare corectă a oaselor să nu poată da naștere copiilor sau să moară la naștere. În fapt această corelare între expunerea la soare merge în ambele sensuri. Oamenii ce aveau o piele aproape incoloră, precum rușii siberieni, în momentul migrării pe continentul american, au ajuns să aibă colorația inversată spre mai inchisă.

Evoluția (bazată pe selecție naturală) în fapt explică în foarte mici detalii de ce ne-am aștepta să avem colorația populațiilor proporțional cu expunerea la soare și dietă - mai ales dacă această populație are acces la vitamina D).

Cine citește articolul anterior, va vedea că articolul spune cam același lucru dar nu urmează logica evoluției, deci voi încerca să pun anumite clarificări:
- „Daca toti oamenii de pe Pamant s-ar avanta liber in casatorii incrucisate (...)” - acest lucru este ipotetic și în practică s-a întâmplat, dar variația în forma părului, culorii ochilor, etc. a fost direcționată de selecția naturală, culturală, etc. Să mă explic, dacă azi oamenii din africa sau aborigenii s-ar muta în Canada și Nordul Europei, ce s-ar întâmpla? Presupunând că aceștia nu vor lua nici o pastilă cu vitamine, nu vor mânca toată ziua pește și nu ar bea lapte îmbogățit cu vitamina D (ce nu era posibil acum 20.000 de ani), foarte mulți dintre urmași ar avea probleme în dezvoltare, și doar cei cu pielea mai deschisă dintre ei ar avea mai multe șanse să supraviețuiască. Între aceștia, cei mai mulți dintre cei cu pielea mai deschisă, ar avea la rândul lor o șansă mai mare să supraviețuiască. Ce s-ar întâmpla dacă nord-europenii s-ar muta în zona ecuatorială? Presupunând că nu ar lua loțiune de soare, nu ar sta toată ziua la umbră și ar ieși la vânătoare doar pe seară sau pe la apus, probabil că o mare parte din ei ar muri de cancer de piele (dar nu de deficiență de vitamina D). Dintre aceștia urmașii cu puțin mai multă melanină ar avea cea mai mare șansă să nu aibă cancer de piele, și tot așa. În fapt America Centrală și India sunt exemplele în care populații cu pielea mai deschisă au ajuns tot mai închise, iar populațiile asiatice au devenit din ce în ce mai deschis la culoare în zonele nordice sub același exemplu . Variația de culoare în cadrul asiaticilor (precum o căutare pe Google a cambodienilor, față de una a populației mongole).
- „de exemplu, urmasi cu ochi lunguieti iar culoarea pielii neagra, ochi albastrii cu par scurt negru si cretos si asa mai departe. ” - păr scurt? Lăsând la o parte toate combinațiile ce sunt posibile, totuși acest lucru pierde exact problema: dar selecția naturală? Dar selecția socială? Când am fost copil mic, femeia ideală prezentată în cultura folclorică era Ileana Cosânzeana. Indiferent că era un personaj fictiv sau nu, în societate, este prezentată și favorizată persoana care are anumite calități. Azi, dat fiind problema obezității în Statele Unite, persoanele ce sunt mai active și mai suple (poate doar dacă țin o dietă), au șanse mai mari să nască și să crească un copil. Similar, în anumite țări, inclusiv România sau Republica Moldova, există o cultură ce nu alege cineva ce arată prea mult ca fiind din altă cultură, în special combinările dintre populația Rromă și cea „nativă”. Similar amixturile cu populațiile arabe, sau rusă de obicei nu-s încurajate. Variațiile apar și sunt posibile, dar ceea ce fac e să reducă câteodată șansele unui individ să fie acceptat ca fiind atractiv și în cele din urmă să aibă urmași. Câteodata anumite încrucișări nu-s posibile deoarece există o diferență culturală sau o linealogie ce trebuie păstrată (de genul în liniile regale, sau în sistemul de caste hindus), ce face mult mai dificilă mixarea unui indivic ce poate este relativ atractiv

Deci în concluzie, articolul are cel puțin două greșeli majore:
- știința modernă de azi are capacitatea de a falsifica construcții din trecut, ceea ce face ca și conceptul de rase să nu fie o parte a ei. A spune că evoluția este rasistă și clasifică oamenii după culoarea pielii este neînțelegerea atât a evoluției cât și a conceptului de rase
- deși articolul se pare că acceptă driftul genetic, se pare că nu acceptă implicațiile directe ce rezultă, între care evoluția culorii pielii în funcție de factorii externi (selecția naturală).

Articolul de asemeni nu clarifică ideea că ne tragem dintr-o pereche de oameni (decât că zice că ”Biblia spune că ...”), iar dacă pleacă pe linia genetică, este foarte interesant pe ce bază susține o astfel de afirmație, mai ales că sunt populații izolate genetic și geografic de peste 40.000 ani precum populația aborignenă)

Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/06/aparitia-popoarelor-partea-i.html
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Race_%28human_classification%29
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Race_and_genetics
4. http://creationismnestiintific.blogspot.com/2013/03/punctuated-equilibrium-distruge-evolutia.html