Re: de la bacterie la om

Acest articol (1) spune:

Scuzele, de tipul: ''macroevolutia nu este posibila de observat, fiindca ea are loc prea lent''  sunt gresite. Sunt mari termenii de reproducere a animalelor superioare, dar, de exemplu, pentru bacterii in timp de un an se poate de obtinut de la 10 la 100 de mii de generatii si de observat schimbarile sale.
Aceste schimbari, obtinute in conditii de laborator pe calea selectiei artificiale, pot ridica capacitatea de adaptare a bacteriei (de exemplu, E. Coli), insa la evolutie (conceptia ''de la bacterie la om'') acesta nu are nici o atributie. De asemenea aparitia rezistentei bacteriei la antibiotice este rezultatul nu evolutiei, dar a pierderii informatiei genetice a microorganismului. La urma urmei micsorarea genomului este tipic pentru multi agenti patogeni intercelulari (bacterii si virusi). 

E. Coli (3) arată că este posibil ceea ce a fost scris pe blog că ar fi imposibil: să se creeze o nouă informație. Deși informația nu e niciodată (bine) definită de creaționiști, capacitatea de a avea noi funcții înseamnă cel mai probabil obținerea de nouă informație.

Dar schimbarea organismului, prin pierderea informatiei, nu este evolutie. 

... și apoi adaptarea ei permite alt lucru ce se spune în acest articol ca fiind imposibil: ca mutațiile să aibă efect pozitiv:

Aparitia treptata a functiilor, sistemelor sau organelor (de exemplu, in rezultatul mutatiilor pozitive) este imposibila si un astfel de proces nu este cunoscut savantilor.

Partea cheie cred că e:

insa la evolutie (conceptia ''de la bacterie la om'') acesta nu are nici o atributie

Apoi ideea că din bacterii (sau din pește, o broască, o șopârlă sau un șobolan) se poate obține un mamifer (sau omul) arată neînțelegerea evoluției din partea autorului. Evoluția spune că avem un strămoș comun nu că suntem urmașii unei ființe recente. Acest lucru este înțeles de la Darwin încoace.

În fapt dacă luăm cimpanzeii, ei au rămas maimuțe superioare (ce au o gestație a bebelușilor aproape ca durată de cea a omului), cu unghii ca și maimuțele inferioare, cu păr și mamele ca și restul mamiferelor, cu placentă ca și unele mamifere, cu dentiție separată ca și majoritatea mamiferelor, cu lichid amniotic ca și reptilele, cu structura coatelor și genunchilor ca și reptilelor, cu amfibienii un cimpanzeu împarte aceeași compoziție a oaselor (tarsine, metatarsiene și falange, similar cu oasele carpiene, meta-carpiene și falange) în membre și că suntem tetrapode, apoi cu peștii cimpanzeii împart același transmițător al oxigenului în sânge (hemoglobina) și bineînțeles coloana vertebrală, o structură digestivă similară și a organelor interne (precum inima, stomacul, ficatul, etc.). Cu alte forme cimpanzeii între altele: simetria bilaterală, creșterea embrionară. Bineînțeles tot ceea ce este scris aici arată doar că există strămoși comuni ce aveau toate aceste caracteristici ce atât un cimpanzeu cât și un om le împart cu viața animală.

În fapt dacă aș spune că: membrii speciei X sunt cineva ce are gestație de aproape 9 luni, unghii plate, cu păr și mamele, cu placentă și lichid amniotic, dentiție separată, având 4 membre, cu oase tarsiene, metatarsiene, cu sânge roșu și organele interne precum inimă compartimentată și coloană vertebrală, sunt curios ce încalcă această definiție ca fiind om.

Nu știu nici o sursă în care se spune că oamenii se trag din bacterii, sau din peștele modern, însă ca o parte de trivia, oamenii depind de bacterii ca să poată digera (cel puțin o parte) din fibrele din plante. Oare când au fost aceste bacterii create? Sunt aceste bacterii plante sau animale? Sunt fungii plante sau animale? Dacă sunt animale (fungii sunt considerați de oamenii de știință ca nefiind nici plante nici animale (2) ), oare algele cu care fac simbioză au fost create în avans în așteptare de aceste animale.

„De la bacterie la om” este un mit doar în lumea creaționistă, lumea științifică acceptă evoluția și întotdeauna rafinează ceea ce descoperă. Este chiar fascinant să observăm că suntem mai apropiați cu cimpanzeii, decât cimpanzeii înșiși cu gorilele (4).

Această structură este demonstrată după rafinări succesive și verificare minuțioasă și orice opinie de complexitate, atât timp cât nu vine cu date care să definească: informație, complexitate și mai ales ca atunci când vor încerca să schimbe o teorie stabilită (precum evoluția) vor lua fiecare exemplu și vor spune: aceasta nu e evoluție, e adaptare, excluzând că definiția evoluției este arătată în fiecare exemplu.
Evoluția e (5):

În biologie, teoria evoluției descrie fenomenul prin care caractere noi, utile speciei, apărute la un individ și transmise descendenților acestuia ajung să fie adoptate de o populație. Evoluția stă la baza speciației (adică apariția unor specii noi din specii existente).

Speciația (precum cea a lui E. Coli) arată că speciația implică evoluție și cum speciația a fost observată, evoluția vine în pachet. A spune că nu e evoluție înseamnă că fie autorul nu acceptă că specierea apare și sunt curios de ce autorul nu ar face-o sau dacă ea apare, de ce ea nu apare prin evoluție, așa cum a prezis cu o precizie uimitoare Darwin acum 150 și ceva de ani și în multe cazuri s-a putut demonstra că apare (6).

Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/03/5-formele-superioare-de-viata-au.html
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Fungus
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Nylon-eating_bacteria
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Hominoidea#Changes_in_taxonomy
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Evolu%C8%9Bie
6. http://www.popsci.com/science/article/2011-09/ten-new-or-newly-discovered-animal-evolutions-including-humans