Re: Rolul selectiei si mutatiei in evolutie

Acest articol nu va arata despre neînțelegerea din partea autorului a modului în care genetica funcționează
Premiza acestui articol este:

Da, selectia naturala poate intari schimbarile geneticeintr-o populatie concreta, insa el nu reprezinta un mecanism pentru aparitia schimbarilor, adica nu creeaza o noua informatie.

 În realitate tot ceea ce trebuie cineva să caute este cum se creează noua informație genetică sub care va lucra selecția naturală prin mutații. Voi face o mică notă înainte de a arăta legăturile de termeni (ce pot fi înțelese greșit):
- codul genetic definește structura și morfologia oricărui organism ce este transmisă între generații
- orice copil/urmaș nu va avea o copie identică (sau o combinație) a ceea ce părinții au, dar va avea niște mici „erori”, numite mutații. Aceste mutații sunt în mare parte neutrale. Aceste mutații depind de mulți factori, incluzând varsta tatălui și pentru oameni de exemplu este între 40 și 100 (1)
- selecția naturală va alege în cazul în care condițiile de mediu se schimbă (ce pot fi o variație de dietă, sau introducerea unui nou prădător sau a unui microb) preferențial indivizii care sunt rezistenți acestor factori de risc.

Acum deoarece creaționiștii pun ca premiză că mutațiile vor distruge întotdeauna puțin câte puțin informația genetică a antecedenților.
Deci prima întrebare: există un mecanism ce adaugă gene și caracteristici în codul genetic al speciilor? Duplicarea genelor este acest mecanism (2):

Gene duplication (or chromosomal duplication or gene amplification) is a major mechanism through which new genetic material is generated during molecular evolution. It can be defined as any duplication of a region of DNA that contains a gene; it may occur as an error in homologous recombination, a retrotransposition event, or duplication of an entire chromosome.^[1] The second copy of the gene is often free from selective pressure — that is, mutations of it have no deleterious effects to its host organism. Thus it accumulates mutations faster than a functional single-copy gene, over generations of organisms.

 Pentru cei ce nu înțeleg engleză, aici este descris cum o genă (o mini-secvență din cromozom) este duplicată și de obicei această modificare nu are nici un efect asupra individului, ceea ce face ca duplicarea genelor să fie un fenomen relativ des descoperit. Ochiul uman de exemplu este demonstrat a fi duplicarea genelor ce puteau vedea verde și albastru, ce apoi a suferit o mutație (3).

Dat fiind că această parte sper că este clar ca oamenii de știință nu au dubii asupra ceea ce se crede despre genetică și limitările ei asupra evoluției, putem continua cu partea a doua a problemei descrise de acest articol în continuare:

In ceea ce priveste mutatiile (cromozomului si genomului ) anume aparitia brusca a modificarilor persistente ale structurilor genetice (erorile in urma replicarii ADN-ului), unii savanti chiar si microevolutia (ca rezultat al mutatiei) pun la indoiala. Mutatiile nu pot fi generatorul evolutiei, pe baza faptului dovedit stiintific , ca majoritatea mutatiilor au loc in cele 98% ADN, care nu reprezinta proteine de codificare a genelor. (...)

Mutațiile (în sensul de mutații drastice precum apariția lichidului amniotic, sau chiar mutația sub care vedem culoarea rosie) nu sunt principalul mecanism sub care funcționeaza evoluția. De obicei selecția funționează doar ca proporții. Adică acesta este motivul sub care oamenii și cimpanzeii sunt 98.5+ % ADN comun: în practică nu avem mari diferențe interne cu aceștia. Sunt boli ce probabil au o origine comună și sunt retroviruși ce îi avem în comun cu cimpanzeii. Mersul vertical, dinții mici, inteligența dată de un creier mare, lipsa „blănii” și alte caracteristici de acest gen au fost foarte probabil selecționate dintr-un strămoș ce avea caracteristici comune, dar în cazul omului primitiv, doar oamenii ce erau cu puțin mai puțin păr decât părinții lor, ce mergeau puțin mai vertical și cei ce aveau o dietă ce nu conținea plante tari au supraviețuit până azi. Cimpanzeii și oamenii au o formă similară a urechii, dinții au aceași poziție și cimpanzeii pot să stea vertical, dar deoarece nu trăiesc în savană, nu au fost selectați acești indivizi ca să devină similar cu oamenii. Cimpanzeii pot în fapt să mănânce aceeași dietă ca și noi și au aceleași părți componente are creierului, Un exemplu în a compara oamenii și cromozomii dpdv genetic este descris aici (4).

Partea ce ar trebui să o explice un creationist, este: de ce? De ce Dumnezeu a creat un animal ce poartă aproape toate caracteristicile umane atât pe dinafară cât și pe dinăuntru. De ce oamenii de știință găsesc dovezi ca să scrie (5):

"We're in a very nice intermediate stage of understanding human-chimp differences," said Eichler. "We can't say, This is the difference that makes us human, but we can say, These are the regions of the genome that show a lot of potential and are excellent candidates to do further work on."

Surse:
1. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22914163
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Gene_duplication (tradus automat în Română)
3. http://genome.cshlp.org/content/9/7/629.long
4. http://www.sciencedaily.com/releases/2006/10/061013104633.htm
5. http://news.nationalgeographic.com/news/2005/08/0831_050831_chimp_genes_2.html