Re: Paleontologia arata creationism (Partea II)

Mergi la partea I.

Acest articol încearcă să pună un dubiu asupra ideii că paleontologia reflectă teoria evoluției.

Discuția pleacă despre Arheopterix:

Un alt exemplu de confuzie este renumitul Archaeopteryx—subincrengatura care chipurile uneste reptilele si pasarile (semipasare-semireptilie). Se considera, ca aceasta este veriga lipsa pe cale de a se transforma din reptila in pasare (inclusiv din solzi-in pene). Insa in 1977 in statul Colorado (SUA) au fost gasite fosile de pasare, varsta careia intrece varsta presupusilor ei sramosi, cu alte cuvinte archaeopteryx nu este acea veriga lipsa (se refera la asa numitele ''forme mozaice'', adica amestecul diferitor caracteristici eterogene). Cu atat mai mult ca stadiile intermediare ale acestei transformari nu au fost gasite, iar mecanizmul de tranzitie nu a fost stabilit. Pana in prezent, nu au fost gasite nici una din presupusele verigi lipsa intre reptile si pasari.

In realitate, Archaeopteryx este pasare care a murit in timpul Potopului. Ea avea penele pe deplin formate si aripi de forma eliptica clasica. Ca si la pasarile moderne, archaeopteryx avea un cerebel mare, cortexul vizual, ureche interna, ghiare dezvoltate pentru apucarea cregii.

Înainte de toate trebuie făcute câteva note despre cum este înțeleasă evoluția păsărilor în anul de glorie 2012 și un mic cuvânt de introducere despre „dinozauri cu pene”. Arheopterix este o fosilă lipsă sau verigă lipsă (deși nu lipsește nimănui) deoarece are caracteristici ce sunt comune între cele două grupuri ce se căuta proveniența. O verigă lipsă nu trebuie să fie absolut între, poate fi 40%-60% sau 30%-70%. Ce nu este o verigă lipsă, este o combinație între speciile ce sunt azi. Dacă se știe că hipopotamul și câinele au un strămoș comun, nu înseamnă că este un animal ce e mai dolofan decât un câine și mai mic decât un hipopotam, etc.

Dat fiind acestea spuse Archeopteryx este o verigă lipsă, deoarece are mult mai multe caracteristici reptiliene decât de păsări, dar caracteristica cheie ce „definește o pasăre” și anume penele, era foarte evidentă când s-a descoperit. Dar în rest, avea foarte multe trăsături reptiliene între care: lipsa sternului întărit, dantură, o coadă foarte lungă. Dacă putea zbura susținut (azi majoritatea consideră că putea zbura, dar sunt unele opinii că putea doar plana) cu siguranță o făcea pe distanțe scurte. Între timp s-au descoperit alte reptile cu pene (1), ce multe dintre ele erau mai vechi decât Arheopterix, iar cele mai vechi dintre acestea ca datare cu siguranță nu puteau zbura. De exemplu Velociraptor (2) ce erau răpitori feroce și foloseau „mâinile” ca să vâneze.

Dizonestitate

Acest articol pur și simplu afirmă că Arheopterix este pasăre. Dacă capacitatea de a plana și penele îl definește ca și pasăre, oare alte reptile cu pene erau tot „o pasăre”? Sinornithosaurus (3) erau puțin mai slabi la zbor decât Arheopterix și Microraptor (4) erau puțin mai buni. Însă partea cheie e că: microraporii erau în aceeași clasă de reptile ca și Velociraptorii și mai multe reptile dintre dinozauri aveau pene și diferite capabilități de zbor. A defini Archeopterix doar o pasăre, este o simplificare a ceea ce este în fapt. Dacă i se elimină penele, ar fi foarte greu să se decidă ce nu îl face reptilă: coadă lungă, dinți, oasele și craniul cu structură de reptilă.

Apoi articolul continuă cu observația că Darwin spunea că nu sunt atât de multe fosile în timpul său. Partea aceasta, ca și scoaterea din context a lui Arheopterix, este observată de acest sit creștin ce acceptă evoluția (5). Dar eu unul vă recomand să citiți exact următoarele 2 sau 3 sau 10 pagini și veți vedea că Darwin a zis așa (parafrazat): „fosilele nu se formează ușor și anumite dintre fosile deși s-au format nu le-am explorat deoarece sunt în adâncimea oceanelor duse de aluviuni sau la mare adâncime. Dar în viitor vor apărea noi fosile” (n.e.)

Aici e de exemplu o listă de fosile intermediare: (6)

Explozia din Cambrian ce Darwin nu o putea explica, chiar Darwin a explicat sub aceleași motive: Cambrian e cam prima eră când se poate descoperi ceva mai complex decât coralii dar fiind o eră foarte veche este greu de explorat. Și acum se știe mult mai mult decât Darwin știa. Totuși ideea lui Darwin avea dreptate: fosilele se formează foarte greu și cer multă muncă minuțioasă. Dat timp și condiții favorabile tot mai multe fosile au apărut și vor mai apărea.

După această observație, articolul continuă cu:

Cu toate acestea, evolutionistii in continuare afirma ca omul este produsul iprevizibil a procesului natural, care nu a avut o directie anume sau scop. Confirmarea provenientei omului din maimuta se presupune a fi asemanarea puternica dintre ADN-urile lor. Dar identitatea genelor diferitelor organisme este datorata similaritatii: structura, nutritiei, reproducere, metabolism, structura si fuctionalitatea celulei, e.t.c.

Non sequitur - „nu decurge” - adică deoarece Darwin și evoluția nu a găsit fosile (deși în realitate au fost găsite) și ADN-ul similar e pur și simplu datorită similirității de nutriție, reproducere, metabolism, structura celulei, etc.
Iar realitatea genetică este exact pe dos, ADN-ul similar creează proteine similare, ce la final duc la organisme similare, deci aceste organisme similare vor avea dietă similară, funcții similare, etc. Funcția nu definește ADN-ul. De exemplu rechinii și balena ucigașă nu au ADN similar deși au o dietă similară, au un corp hidrodinamic și sunt răpitori feroce.

La final, „explozia din Cambrian”, ce Darwin nu o înțelegea perfect deoarece nu era destulă evidența asupra sa, este mult mai bine înțeleasă azi: ipoteza majoritară (7) e că aceste animale primitive puteau sintetiza oxigen ce a dus nu numai la un metabolism foarte crescut dar la o creștere foarte mare a populației. Această creștere duce la presiune în selecție și deci foarte multe variații. Reptilele în Jurasic erau foarte diversificate din același motiv: puteau zbura (pterozaurianii), puteau fi răpitori feroce (crocodilii, velociraptori sau TRex), puteau fi ierbivori giganți cum sunt elefanții azi (brontozaurii), puteau fi semiacvatici (Plesiozaurii) sau complet acvatici precum delfinii (Ihtiozaurii). Nimeni nu are probleme în a explica această explozie dar pe când dinozaurii au câțiva metri, cele mai multe fosile din Cambrian au câțiva mm sau cm.

Perioada Cambriană este ceva de genul 50-80 milioane de ani. Adică comparabil cu diversitatea mamiferelor ce au reușit să devină din complet tereștri în stăpânii apelor (cu balena albastră sau delfinii), pădurilor (cu maimuțe, etc.), savanei, cu tot felul de rozătoare. Păsările în același timp au avut și ele o explozie la rândul lor (8).

Surse:
1 - http://en.wikipedia.org/wiki/Feathered_dinosaur
2 - http://en.wikipedia.org/wiki/Velociraptor#Feathers
3 - http://en.wikipedia.org/wiki/Sinornithosaurus_millenii
4 - http://en.wikipedia.org/wiki/Microraptor_zhaoianus
5 - http://www.talkorigins.org/faqs/quotes/mine/part1-4.html#quote75
6 - http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_transitional_fossils
7 - http://en.wikipedia.org/wiki/Cambrian_explosion#Increase_in_oxygen_levels
8 - http://www.nature.com/news/tree-of-life-constructed-for-all-living-bird-species-1.11712