Wednesday, March 20, 2013

„Evoluția este foarte improbabilă”

Acest argument este foarte întâlnit în a arăta că probabilitatea unui eveniment este practic nulă, ce e folosit în multe cazuri de creaționiști ca să arate că orice eveniment ce este în dezacord cu ceea ce ei cred, este imposibil sau foarte improbabil. Acest argument este de obicei formulat într-o formă în care să pară că lucrurile nu îl fac posibil. „Este posibil să se combine toate moleculele să formeze prima celulă” (cartea creaționistă a Martorilor lui Iehova (1), Capitolul IV - Poate ca viața să fi apărut doar prin întâmplare? Paragraful 17)  ori este formulat ca „este probabil ca dintr-un mamifer precum un șoarece să apărem noi?”.

Înainte de toate cred că este ușor să înțelegem că orice eveniment ce s-a întâmplat ieri, indiferent de probabilitatea lui, acesta s-a întâmplat cu certitudinea de 100%. Însă orice eveniment poate fi formulat cu o probabilitate mult mai mică. De exemplu „după serviciu/școală am mers direct acasă cu metroul” poate să se întâmple că poți lua autobuzul și poate îl poți folosi 30% din cazuri, sau un coleg de lucru, școală, sau un amic te duce cu mașina acasă sau poate nu mergi acasă deloc că cineva se poate îmbolnăvi sau ai găsit ceva ce trebuie să cumperi și ai mers direct la un magazin. Aceste evenimente fiecare în locul său este probabil dar cu o probabilitate relativ mică. Totuși ele combinate reduc șansa ca eu să fi folosit orice metrou ca să merg direct acasă. Sau să plec de acasă, că este probabil o șansă de o zi pe an să fiu bolnav, sau să am concediu.

Cu această observație și înțelegând selecția naturală, va face ca anumite caracteristici să nu fie doar probabile, dar să devină aproape o certitudine. Selecția naturală va „face prioritare” anumite caracteristici. De exemplu plecând de la un înotător ce nu are branhii (precum un șarpe ce înoată, o broască țestoasă sau un delfin) și alt membru al aceluiași grup (în cazul nostru o reptilă sau un mamifer), cei care pot să își țină mai mult respirația vor avea o probabilitate mai mare de a supraviețui. Deci dacă un strămoș al delfinului putea să își țină 1 minut respirația iar din cei 5 copii ai săi, unul din ei își putea ține 1 minut și 3 secunde, față de alții care puteau să își țină respirația doar pentru 55 secunde până la un minut, în cazul în care ar putea să mănânce mai mult dintr-o singură scufundare, un pește mai mult la fiecare 20-30 de pești, deși nu înseamnă mult, este suficient în a face diferența între subnutrit și abia hrănit. Pentru un om, dacă ar fi o astfel de diferență ce s-ar traduce în 100 de calorii extra pe zi, ar însemna că  acel om ar avea față de membrii grupului său un extra 4.75 kg pe an de grăsime (un kg de grăsime e 7700 calorii (2), deci la fiecare 77 de zile, acel individ ar avea energia unui extra kilogram de grăsime). 

Deoarece selecția naturală va alege cei care sunt cei mai sănătoși, mai bine hrăniți totodată, cei mai rapizi, cel mai bun camuflaj, feroce, sau sociabili, depinzând de animal, face ca ea să nu fie făcută la întâmplare, iar chiar probabilitatea ca doar un individ din 10 să aibă anumite calități ce sunt mai bune decât media, fac ca acele calități să fie mult mai probabile. Înainte de ciuma din evul mediu (3), o bună parte din europeni cel puțin nu erau rezistenți la ea. Însă acum majoritatea urmașilor europeni sunt rezistenți la ea din acest motiv. 

Deoarece selecția naturală va avantaja în diferite locuri diferite caracteristici, va face ca probabilitățile mici, dar multiplicate de numărul de urmași să îi facă tot mai buni în acel mediu sub care acei antecedenți au lucrat. Astfel dintr-un mamifer precum un rozător (subliniez precum, deoarece evoluția spune că strămoșii comuni aveau trăsături de dimensiunea unui șoarece, dar cu toate acestea ei aveau multe caracteristici foarte diferite de șoarecele modern), unii dintre urmași ce sunt mai agili vor vâna insecte inițial, apoi cei mai mari dintre ei vor vâna șopârle, cei mai mari dintre urmași vor vâna alte rozătoare, iar în cele din urmă vor deveni similari cu carnivorele de azi: cu auz bun, cu simțuri foarte bune, cu ghiarele cele mai ascuțite ca să poată urca în copaci și cu musculatura tot mai bine formată. Altele din aceleași animale au păstrat același stil de viață, dar deoarece erau o pradă foarte frecventă, cei ce reușesc să se înmulțească cel mai mult au cele mai multe șanse de supraviețuire. O mică parte au devenit arboricoli și au început să mănânce fructe, ceea ce îi face foarte bun cățărători. Mai încolo împreuna că îmbunătățirea vederii și îmbunătățirea vieții sociale, au reușit să creeze maimuțele de azi. Deși plecând de la un animal mic precum un șoarece, a spune că întotdeauna ar rămâne ca un șoarece, nu este ceea ce zice evoluția. Evoluția spune că din 2 la o putere foarte mare (de câteva milioane) de variații care le-ar fi putut avea orice mamifer, au fost variații ce au rămas azi: lilieci (știați că liliecii sunt cele mai multe specii de mamifere, peste 1000), carnivore, erbivore, cetacee, monotreme, marsupiale, etc. Au fost foarte multe ce nu au supraviețuit (4) (5).

De asta, matematica ce arată imposibilitatea primelor modelule sau apariția unei forme de viață ce pare foarte „complexă”, este de obicei neînțelegerea a uneia sau a ambelor componente: 
  • perspectivele istorice s-au întâmplat 100% indiferent cât de improbabil ar fi, de exemplu nu zi de zi un asteroid va lovi pământul distrugând dinozaurii, a fost doar odată acum 65 milioane de ani, lângă peninsula Yucatan din Mexic
  • selecția naturală va crește probabilitatea oricărei trăsături ce poate este improbabilă dar foarte utilă, dacă ajută ca acea specie să supraviețuiască, făcând ca o probabilitate foarte foarte mică să devină în realitatea cea mai probabilă probabilitate, ce face ca matematica că doar 1 din un miliard din indivizi ar ști să înoate, dacă acel individ va obține extra mâncare și va transmite acea trăsătură urmașilor, va face ca acel urmașii săi în câteva generații să facă acea probabilitate să zicem 50% din supraviețuitorii speciei sale

Dar cum se poate explica că „evoluționiștii nu pot explica/forma toate moleculele vieții”? Probabil că trebuie înțeles că Martorii lui Iehova în cartea lor de creaționism, probabil vor să explice că abiogeneza (nu evoluția) nu poate să explice. Vedeți acest post (6) pentru că apariția vieții nu e parte din evoluție. Totuși, abiogeneza explică relativ bine, deoarece experimentul ce ei vor să îl critice, experimentul Miller-Urey (7) a creat nu numai 4 aminoacizi (ce se credea inițial) și toți sunt pe stânga, ci notele inițiale ale observației erau: au fost creați majoritar 4 aminoacizi și aceștia erau toți L enantiomeri. Apoi cartea martorilor trebuie actualizată deoarece Miller a avut 4 aminoacizi (ce erau majoritari) dar au descoperit că în realitatea erau 11. Lăsând la o parte scoaterea din context a experimentului lui Miller ce era improbabil, ideea experimentului lui Miller a fost aplicată în contextul formării vulcanice ce este înțeleasă pe pământ destul de bine. Rezultatele au fost:
Interestingly, they found that the volcano-like experiment had produced the most organic molecules, 22 amino acids, 5 amines and many hydroxylated molecules, which could have been formed by hydroxyl radicals produced by the electrified steam. The group suggested that volcanic island systems became rich in organic molecules in this way, and that the presence of carbonyl sulfide there could have helped these molecules form peptides.
Ce spune că se pot crea foarte multe dintre aminoacizi, amine și alte molecule. De asemeni, indiferent cât de improbabil este ca să ne gândim că la bazele oceanelor sunt o mulțime de compuși organici, totuși acest eveniment se întâmplă 100%, nu doar cu o probabilitate aproape de imposibil ce cartea aceasta despre evoluție pare că o formulează.

Surse:
1. http://www.jw-media.org/rus/publications/rusban.htm
2. http://answers.yahoo.com/question/index?qid=20080516021759AAQcOJc
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Black_Death 
4. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_extinct_mammals
5. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_prehistoric_mammals
6. http://creationismnestiintific.blogspot.com/2013/03/punctuated-equilibrium-distruge-evolutia.html
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Miller%E2%80%93Urey_experiment

No comments:

Post a Comment