Introducere în cosmologia creaționistă... sau mai bine pas

Acest (1) articol încearcă să răspundă o întrebare simplă a creaționismului ce crede că totul a fost creat aproximativ 6000 de ani.

Unele stele se afla la o distanta de miliarde ani lumina de la noi.(...)

Cand concentratia materiei este foarte mare sau destul de densa, destorsionarea gravitationala poate fi asa de mare, ca nici lumina nu este in stare sa o strabata. Ecuatia TRG arata la hotarul invizibil, inconjurat de o astfel de concentratie a materiei (asa numitul ''orizontul evenimentelor'' — punctul in care razele luminii nu pot sa strabata gravitatia si ''se intorc'' inapoi), timpul in sensul direct se opreste.

Noua cosmologie creationista a doctorului Russell Humphreys rezulta din ecuatia TRG cu conditia, daca noi admitem ca Universul are limita. Cu alte cuvinte, universul are centru si margini si daca noi am fi calatorit in spatiul cosmos mai devreme sau mai tarziu noi am fi ajuns la locul in care dupa el materie nu mai exista. In aceasta cosmologie Pamantul se afla aproape de centrul Universului; anume aceasta ne vine noua in minte cand ne uitam la cerul instelat.(...)

Dar daca Universul are limite, atunci in directia catre centrul lui ar trebui sa functioneze efectul gravitational sumar. Ceasurile la marginile Universului ar trebui sa mearga cu alta viteza decat cele pe Pamant. Cu alte cuvinte, nu este suficient de afirmat, ca Dumnezeu a creat Universul in sase zile. Desigur, El a creat universul anume in sase zile; Dar dupa care ceasuri? Dupa care timp? (Daca noi zicem ''dupa timpul lui Dumnezeu'', inseamna ca noi am uitat, ca anume El a creat scurgerea timpului cunoscuta noua; Insusi Dumnezeu este in afara timpului, si sfirsitul ii este cunoscut Lui de la inceput).

Deci în rezumat sunt prezentate următoarele argumente:
- Russell  Humphreys a definit o nouă ecuație care arată că gravitația pământului și crearea universului ar putea fi făcută în câteva mii de ani a timpului relativ (modelul relativist permite diferite moduri de evaluare a timpului diferite de gravitație)
- ziua creației stelelor este în realitate în gravitația lui Dumnezeu, deci o zi în realitate poate fi miliarde de ani

Însă nu trebuie să fim genii să testăm aceste ipoteze. Deoarece ziua de 24h ar fi probabil adevărată într-o gaură neagră, pentru restul locațiilor din univers, inclusiv planeta Terra, gravitația are un efect foarte mic asupra timpului. De exemplu sateliții GPS ce practic au foarte puțin din gravitația planetei, au redus timpul cu 1/720 1/10.000 (2):

If general relativity were not accounted for, a navigational fix based on the GPS satellites would be false after only 2 minutes, and errors in global positions would continue to accumulate at a rate of about 10 kilometers each day.(...) On average the faster crystal will then tick 10,000 times for each time the slower one ticks.

Partea cheie este în continuare să vedem ecuațiile lui Russell Humphreys (3). Totuși când le citim, vedem că ele practic lipsesc. Adică se văd ecuații, dar acestea sunt ecuațiile dintr-o carte de fizică și apoi se spune, după modelul că: aceste lucruri nu se pot dar fără nici o explicație. Apoi articolul are greșeli ce spun de exemplu că toate galaxiile se îndepărtează de noi deoarece sunt „red-shifted” (adică sunt colorate în roșu, bazate pe efectul Doppler), ceea ce este fals, anume că există galaxii ce emit lumină albastră (ce înseamnă că ele se apropie de noi) (4).

Ca notă de subsol în articol autorul Russel H scrie:

1. Humphreys, D.R., C decay and galactic red-shifts, Journal of Creation 6(1):74–79, 1992. I pointed out that if we apply Setterfield’s theory (Ref. 10) consistently, the atoms would emit light with a blue shift that would exactly cancel the redshift the light would suffer in transit. As far as I know, Setterfield never disagreed.

„Teoria” lui R.H. este ușor de argumentat imposibilitatea, folosind modelul culorilor. Partea subliniată spune că albastru al elimina roșul din mișcare. Dacă ipotetic o galaxie ar emite roșu, dar anumite galaxii mai active ar emite culoarea albastră ele nu ar acoperi culoarea roșie, ci ar face ca aceste galaxiile să fie un roz/violet (magenta):

Vedeți culorile prezentate anterior. (5). Culoarea de jos (albastru) și culoarea de sus-stânga (roșu) s-ar combina în culoarea magenta (ce este situată între) deci chiar implicațiile ce se pare că nu le înțelege domnul Russel.

Totuși problemele care trebuie să le înțeleagă cei ce aplica ”teoria cosmologiei creaționiste”, este că: teoria relativității pune limite asupra vitezei și aceste „modele teoretice” nu răspund cum de lumina s-ar mișca mai repede/mai încet. Problema e că lumina nu se mișcă mult mai repede, ci doar timpul pe pământ ar fi mai încet. Dacă acești fizicieni înțeleg implicațiile vitezei luminii, ar trebui să arate un model în care pământul ar merge cu o viteză foarte apropiată de viteza luminii fie planeta era exact în mijlocul unei găuri negre, ca timpul să se încetinească de mii sau de milioane de ori. Deși ar arăta că s-ar putea ca pământul să se fi modificat cu această viteză sau condiții în ecuații, ar trebui tot acești „fizicieni” să arate ce a făcut să se oprească această planetă la „viteze luminice” la unele atât de mici încât să nu conteze sau să arate în ce condiții gaura neagră a devenit pământul de azi. Dacă pământul avea o viteză similară cu viteza luminii în ziua a patra a creației (sau ar fi fost o gaură neagră, depinzând de opțiunea ce un creaționist o alege), oare cum s-ar fi putut crea plantele, oare cum ar fi primit lumină.

1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/03/daca-universul-este-tanar-de-ce-vedem.html
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Clock_drift#Relativity
3. http://creation.com/our-galaxy-is-the-centre-of-the-universe-quantized-redshifts-show
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Blueshift#Doppler_blueshift
5. http://www.esri.com/news/arcuser/0807/graphics/nongeo_4-lg.jpg