Acest articol (1) presupune că înainte de potop era o altfel de climă ce permitea viața să fie complet diferită de ce vedem azi:
Sa constata ca acest strat trebuia sa fi avut puterea echivalenta a unui strat de apa in stare lichida cu cu o grosime de 12 metri la suprafata pamantului. Prin distrugerea acestui strat ar fi dus la caderea precipitatiilor sub forma lichida pe o perioada de aproximativ 40 de zile, ceea ce si sa intiplat pe timpul Potopului.
Pentru o comparatie sa zicem ca in urma condensari bruste a apei care se afla in stare gazoasa in atmosfera in prezent, ar cauza ploi cu o durata de cateva ore si cantitatea de precipitatii destribuita pe toata suprafata globului nu ar depasi 5 cm.
Fără a reitera anumite probleme de genul cum 12 metri de apă ar acoperi munți de mii de metri discutată în acest blog (2), vom urmări consecințele acestor observații. Apoi beneficiile arătate sunt nenumărate (conform descrierilor, între care că oamenii și animalele puteau crește mai mari, etc.) Rog să citiți articolul ca să vedeți beneficiile.
Acum ceea ce trebuie înțeles, e că nu speculația asupra beneficiilor este importantă dar știința din spatele lor. De exemplu în liceu învățăm că 10 metri de apă au presiunea de aproximativ 1 atmosferă, deci extra 12 metri de apă ar duce presiunea atmosferică la 2.2 atmosfere. Ce consecințe reale ar avea asupra vieții umane? Foarte probabil ar avea consecințele unei camere hiperbare (3), adică:
Patients inside the chamber may notice discomfort inside their ears as a pressure difference develops between their middle ear and the chamber atmosphere.[75] This can be relieved by the Valsalva maneuver or by "jaw wiggling". As the pressure increases further, mist may form in the air inside the chamber and the air may become warm. Increased pressure may also cause ear drums to rupture, resulting in severe pain.
To reduce the pressure, a valve is opened to allow air out of the chamber. As the pressure falls, the patient’s ears may "squeak" as the pressure inside the ear equalizes with the chamber.
Asta pe scurt e că oamenii ar fi în complet disconfort, mai ales că sesiunile în camera hiperbară sunt de în jur de 90 de minute. Totuși este foarte important să vedem ce studii științifice ar arăta beneficiile oamenilor ca să trăiască în această climă:
In continuare, incalzirea uniforma a suprafetei Pamantului ar fi dus la exluderea prezentei vantului, uraganelor, ploilor, inundatiilor si a altor fenomene meteorologice complicate. Datele paleontologice la randul lor ne aduc argumente in sprijinul acestei idei. In flora si fauna din vechime existau plante gigantice cu radacini slab dezvoltate, ceea ce era imposibil in cazul prezentei vanturilor si ploilor. Lipsa ploilor este confirmata si de faptul ca pana la Potop nu era prezent fenomenul curcubeului (Geneza 9:8-17).
Deci rădăcinile slab dezvoltate dovedesc lipsa vântului, nu? În fapt cred că este ușor de înțeles chiar dacă ar fi emisă aceeași cantitate de căldură pe toată planeta, nu se poate să existe aceeași cantitate de căldură. Motivul este foarte simplu: munții fac ca aerul rece să coboare în depresiuni, apa ca oceane absorbă căldura și respectiv norii ce nu sunt uniformi vor reflecta non-uniform căldura, ce va face în consecință ca să fie diferențe de căldură. Chiar în ideea că existau râuri precum Tigru și Eufrat, cer o sursă de apă, ce probabil era fie un gheizer (probabil asta e poziția creaționistă) fie o formă de ploaie ce apare exact în diferențele de temperatură. Ciclul de noapte-zi provoacă vânturi în zonele de munte.
Dar totuși ce ar însemna faptul că anumite plante sunt fără rădăcini puternice? Probabil că supraviețuiau în zone unde nu depindeau de rădăcină puternică. Multe ciuperci (deși ele nu sunt plante, dar au rădăcini), nu le au puternice. Multe plante apropiate de râuri nu depind de rădăcini puternice. Apoi partea amuzantă (după mine) a acestui citat este că în flora și fauna anumitului timp existau plante. Fauna nu conține plante, deoarece se referă la animale. Iar animalele pot trăi cu sau fără plante cu rădăcini puternice, precum plantele plutitoare din Marea Sargaselor (4).
Totuși așa cum cu toții înțelegem, pământul este sferic și o atmosferă de apă ce dublează masa ei dar făcând-o jumătate apă, lăsând la o parte imposibilitatea acestei construcții, vreau să explorăm mai departe imposibilitatea ei:
- gândiți-vă că norii reflectă lumina, chiar atunci când ei reprezintă câțiva cm de presiune atmosferică (5). A crește de cel puțin 10 ori acest strat, ar reduce lumina necesară plantelor la zero deoarece doar 1 km de nori ar reduce la sub 1%
- planeta noastră este sferică, și presupunând că lumina ar trece printre acești nori, cum se poate să o încălzească uniform? Efectul de seră ce poate exista (și există chiar azi, dar în raport mai mic) nu face ca în Groenlanda sau Antartica să fie climă deșertică, iar era glaciară nu a făcut ca și clima din jurul ecuatorului să fie acoperită cu zăpadă, excluzând că vorbim de Kilimanjaro sau alt munte foarte foarte înalt
- dacă lumina soarelui ajungea până în oceane, cum se poate ca ei să nu se fi evaporat și să formeze nori. Iar dacă au format nori, cum se poate să nu creat aer cald/rece și la final să fie vânt sau ploaie
- deoarece planeta noastră se învârte, cum se poate să nu fie vânt cel puțin datorită efectului Coriolis? (6)
- dacă existau orice forme de nori, cum se poate să nu fi existat curcubeie?
Astfel de poză am prins și eu în cele câteva ori când am zburat cu avionul, dar cu siguranță acest efect apare doar dacă te uiți în picăturile de apă ce se sparg în cascade/fântâni arteziene și sunt luminate de soare. Atenție, acest curcubeu nu are nevoie de ploaie, are nevoie de soare și de nori, deoarece norii reflecta lumina în toate direcțiile! E nevoie doar de o poziție bună, de soare și de nori.
Cei ce au citit articolul inițial au să vadă că am evitat să scriu despre „libelule cu aripi de 50 de cm” și „bule de aer ce aveau mai mult oxigen” ce dovedesc clima din trecut. Cu siguranță era o climă în trecut ce avea mai mult oxigen și aceasta este aceea din Carbonifer (7). Însă orice citire a acestei perioade, va vedea că libelulele gigant nu erau că presiunea în aer era mai mare, ci că oxigenul ca proporție era mai mare.
De asemeni, acea perioadă ca și climă are multe caracteristici ce dacă ar fi înainte de potop, libelulele nu ar fi criteriul după care ar trebui să caute: Dumnezeu a spus oamenilor să mănânce semințe, dar plantele acelei vremuri nu aveau semințe. De asemeni acest articol vrea să discute meteorologia, nu ideea că dacă zici că azi șopârlele mănâncă musculițe înseamnă că dinozaurii mâncau libelule din carbonifer (dinozaurii nu au trăit în carbonifer), ce arată o citire foarte selectivă a observațiilor științifice.
La final discuția cred că este greșită: problema nu e în știință, ci în speculații: în dorința de a alinia o scriere literală cu realitatea și dezacordul citirii ei. Aceasta face ca știința să nu fi găsit toate dovezile să arate creaționismul, ci să fie tăiat selectiv diferite observații științifice și anumite versete, fac să facă acest creaționism „științific”. Dacă citiți articolul în discuție, ca și toate celelalte, observațiile și valorile exacte lipsesc. Iar dacă sunt valori exacte (12 m de apă) acestea nu sunt în acord cu realitatea și sunt foarte ușor de infirmat.
Surse:
No comments:
Post a Comment