Când cineva le prezintă de exemplu că duplicarea genelor este un mecanism ce apare foarte des ce aduce o nouă informație (genetică) (1), ei vor schimba ideea că nu informația, dar caracteristici noi.
Dacă se prezintă cazurile de speciație dramatice (ce aduc caracteristici noi), de genul E. Coli sau că se pot activa aceste informații prin alte mecanisme (2) de obicei răspunsurile sunt fie că aceste bacterii ce au caracteristici noi nu sunt la fel de capabile ca bacteriile originale, fie că acest lucru s-a întâmplat prin ștergerea unei gene.
Apoi în cele din urmă, informația este câteodată prezentată ca un program de calculator, de exemplu în acest documentar creaționist (3).
Partea ce vreau să o detaliez este exact ideea că „informația ADN este un program”, ce cred că a plecat din citirea scoasă din context a lui Bill Gates:
Pentru cei cu spirit de observație și ce vor o analiză a acestui citat, pot să vadă tot citatul în context aici (4).“DNA is like a computer program but far, far more advanced than any software ever created
Însă ca orice afirmație în știință și prezentând modelul acesta ca fiind adevărat (ipotetic) deși scos din context, ar trebui să dea predicții care să arate că orice cod genetic este un program:
- programele pot să ia module complete de la un program și să le pună direct în alt program
- programele ar defini (cel puțin în marea majoritate) funcționalitatea finală a ființei vii (acesta e de obicei punctul de vedere al creaționiștilor până dau de cazuri concrete ce infirmă ipoteza lor)
- ființele cu mai multe componente (oamenii) ar trebui să aibă mai mult cod genetic decât un animal simplu. De exemplu Windows se putea instala pe un hard disc de 200 MB (0.2 GB, Windows ocupând 40 MB) dar un Windows modern precum Windows Vista sau 7 sau 8 va cere cam 10 GB doar pentru Windows (o creștere de 250 de ori)
- codul ADN are alte caracteristici intrinsece ale unui program
Posibilitatea de a lua module complete de la un program și să le pună direct în alt program
Primul fapt este clar infirmat de înțelegerea actuală a geneticii și evoluției: nu există pegași ce ca să trăiască să își ia aripi de pe spatele unor condori și nu există nici o struțo-cămilă (sau un croco-rață: (5)). Nici cazurile în care există evoluție convergentă, nu știu cineva să zică că înotătoarea unei balene e la fel cu cea a unui rechin, sau degetele unite de o membrană la pinguini sunt la fel ca cele de broască.
Programele ar defini funcționalitatea finală a ființei vii
Cu toții am auzit că există ADN care nu face nimic. Oamenii au 98% din el. Avem semnături de viruși în ADN-ul comun, bineînțeles o parte din ei îi împărțim cu cimpanzeii sau alte animale considerate similare, dar nu este reflectat neapărat în ceea ce este un om la final.
The amount of noncoding DNA varies greatly among species. For example, over 98% of the human genome is noncoding DNA,[1] while only about 2% of a typical bacterial genome is noncoding DNA.
Ființele cu mai multe componente (oamenii) ar trebui să aibă mai mult cod genetic decât un animal simplu
Acest lucru este ușor de infirmat cu două exemple: orezul (ce totodată conține 20% ADN comun cu oamenii) a fost decodat acum 8 ani, iar cantitatea de ADN este mai mare în cazul orezului. Oare ce caracteristici are orezul de conțin atât de mult ADN, oare au extra ochi sau înotătoare?
Bineînțeles că noi ca și oameni să avem caracteristici făcute în mod uniform în cele 25.000 de gene, dar orezul cu cele 37.500 gene pur și simplu să aibă multe mecanisme ce azi nu le știm ce să îl definească. Deși nu am auzit această critică, dar totuși cineva poate veni cu un astfel de argument, dar am pregătit un argument pentru exact acest caz: amiba! (7)In the Nature report, scientists estimated rice contains 37,544 genes but said that figure will no doubt be revised with further research. Humans, by contrast, have only 20,000 to 25,000 genes.
The amoeba is remarkable for its very large genome. The species Amoeba proteus has 290 billion base pairs in its genome, while the related Polychaos dubium (formerly known as Amoeba dubia) has 670 billion base pairs. The human genome is small by contrast, with its count of 2.9 billion base pairs.[9]Oare ce caracteristici poate avea o amibă ce în medie are un cod genetic de 100 până la peste 230 ori mai mare decât un om?
Codul ADN are alte caracteristici intrinsece ale unui program
Care? Este mașină Turing (8)? Acest lucru este primul lucru la care mă gândesc la un limbaj dacă este un program real sau „de jucărie”. Are punctuație? Are o gramatică ce îl validează ce e dependentă de context? Creaționiștii spun că ADN-ul e „complex”, e „ca un program”, dar nu spun cu asta nimic. De obicei ceea ce zic că ar fi, e un „Non sequitur” (9) - adică „Nu decurge”.Deci dacă știți un creaționist, rugați-l în detaliu să vă explice cum codul genetic este cod, în sens de program, sau de mașină ce execută, sau orice alte altă dovadă în afară de citatul lui Bill Gates ce e scos în context. Poate să vă descrie informația sau efectiv mecanismul sub care ar face ca modul în care rulează un program se aplică în modelul genetic. Apoi rugați-l să vă arate o sursă ce descrie cum rulează un program și o sursă ce descrie mecanismul genetic. Personal cred că în toate cazurile vor fi foarte puține potriviri (sau chiar nici una!).
Surse:
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Gene_duplication
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Nylon-eating_bacteria
3. http://topdocumentaryfilms.com/programming-life
4. http://dododreams.blogspot.co.nz/2006/03/bill-gates-quote-mined.html
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Crocoduck
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Noncoding_DNA
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Amoeba
8. http://en.wikipedia.org/wiki/Turing_machine
9. http://en.wikipedia.org/wiki/Non_sequitur_%28logic%29
No comments:
Post a Comment