Monday, April 1, 2013

Întrebări și răspunsuri

...sau de ce fosilizarea nu are sens fără Potop.

După ce descrie cum „apele de sub pământuri” ar fi apa originară a potopului (1) - ce le voi adresa într-un răspuns ulterior - sunt puse anumite întrebări ce „sunt fără răspuns”:
  • De ce rocile sedimentare aproape uniform acopera practic toata suprafata Pamantului, daca planeta noastra nu a fost niciodata acoperita complet de apa?De ce o mare parte din fosile au amprente care ne arata o moarte si ingropare rapida a organismelor? Sunt gasite fosile de pesti care inghit peste mai mic sau ingropate in stratul sedimentar la momentul nasterii.
Cea mai bună explicație cred că e în fapt: deoarece deși nu a fost niciodată uniform acoperit pământul, totuși părți din pământ întotdeauna au fost acoperite de apă. Chiar azi 2/3 din pământ e acoperit cu apă. Dar pentru restul ploaia și râurile aduc aluviuni. Acesta este motivul de ce sunt mult mai multe straturi geologice, ce „modelul potopului” nu le explică atât de bine (3).
  • Cum de explicat existenta in depozitele sedimentare a copacilor pietrificati care strabat cateva straturi de roci sedimentare diferite?
Copacii ce străbat multe strate geologice sunt înțelese de peste 100 de ani (2): anume: anumiți arbori au fost acoperiți de obicei de aluviuni. Partea ce se pare că nici un model creaționist (ce acceptă potopul global) e că nu explică de ce sunt mai multe straturi geologice prin care trec acești arbori, deoarece un potop ar fi creat exact unul (3).

  • De ce rocile sedimentare de carbonat au culoare alba si practice sun lipsite de impuritati in cantitatea care trebuia sa se acumuleze in decurs de milioane de ani?
Probabil că se referă la cretă. Creta este albă deoarece e format din schelete albe foarte mici ale unui plancton unicelular. Este creta pură? Dacă ne uităm cu un microscop, ele nu mai arată atât de uniform:

Rocile carbonice precum calcarul (inclusiv creta) este relativ uniform dacă o cantitate mare de aceeași formă de viață a trăit constant în același loc dând aceeași formă privită de la distanța la care un se văd indivizii. 

Dacă scheletele sunt mai mari, uniformitatea este vizibilă la distanță dar și neuniformitatea lor de exemplu în același fel de roci dedimentare formate din scheletele ființelor primitive:

La fel e și cu nisipul: 
sau aici
Deci acest argument, este adevărat ca puritate doar la nivel macro-scopic, dar orice privire mai atentă va falsifica această premiză: sunt o mulțime de mici ogranisme în stratele de carbonat de calciu, iar relativa uniformitate este pur și simplu impresia ce este văzută de la distanță.
  • De ce o mare parte din fosile au amprente care ne arata o moarte si ingropare rapida a organismelor? Sunt gasite fosile de pesti care inghit peste mai mic sau ingropate in stratul sedimentar la momentul nasterii.
  • Cum sau format fosilele, in cazul in care sedimentarea lor a fost lenta si precipitarea mineralelor necesita mii de ani, insa pentru descompunerea si distrugerea organismelor este suficientsi o luna?

Fosilizarea pur și simplu implică că inițial modul de păstrare a acelor ființe vii a fost că ele au murit rapid și organismul integral sau părți din el au fost protejate ca să nu se descompună. Fosilizarea propriuzisă a durat mult, practic mii de ani.

Să explic: de exemplu, Leonardo, un dinozaur găsit „mumificat” (4), se știe că a murit îngropat rapid de apă și apoi sedimentele l-au acoperit repede, nefiind posibil să fie descompus rapid. Însă în timp, acest dinozaur ca substanțele organice precum organele interne au interacționat cu piatra din jur și a dat consistență diferită atât de clară încât organele interne au putut fi descoperite. Important e de înțeles că fosilizarea apare doar pentru acei indivizi ce nu s-au descompus (complet). În fapt de asta majoritatea fosilelor sau părților fosilizate sunt părțile ce nu se descompun (ușor) anume: dinți, schelet sau cochilii și foarte rar organele interne. 

Cum se poate ca un ihtiozaur să fie fosilizat exact când dădea naștere când nașterea nu durează milioane de ani? Sau un pește tocmai mânca pe altul? Exact sub același motiv: a fost îngropat rapid în timpul morții sale și a fost protejat de descompunere. Fosilizarea efectivă după aceea a durat mult mult timp (5). Deoarece fosila este înlocuirea mineralelor originale ale animalului cu cele ale mediului înconjurător, acest proces cere mult mult timp. Dar fosilele nu vor păstra întotdeauna animalul exact cum a murit dar câteodată fosilizarea va fi relativ completă a unei forme parțial descompuse precum fosila lui Darwinius (oasele sunt excelent fosilizate, dar organele interne nu-s fosilizate atât de bine):


Surse:

No comments:

Post a Comment