„Balaurii din povești sunt în fapt dinozauri”

Astfel de argumente se găsesc în poziția creaționistă și de obicei pleacă ca fiind evidență a dinozaurilor și oamenilor conviețuind.

Articolul (1) prezintă cum culturile arată forme ce probabil arată despre dinozauri:

Pe Pamant practic nu exista etnii, sa nu fi pastrat in literatura, folclor sau obiecte de arta pe care sunt redate amintiri ale dragonilor uriasi, monstrii si a bestiilor. Cercetatorii americani au reusit sa identifice practic toate speciile de fosile gigantice pe baza desenelor de pe stanci a indienilor. Astfel de imagini gasim la babilonieni, sumerieni, britanici si chiar pe monumentele arheologice romane. Mai mult decat atat, precizia cu care au fost facute aceste desene ne vorbeste ca pictorul vazuse personal aceste animalele si nu le cunostea doar din auzite.

In cronicile literaturei epice a popoarelor west-europene gasim o multime de referinte despre diversi dragoni.

Înainte de toate termenul de balaur (2), zmeu sau dragon(3) este bine documentat tradițional în folclor, deci nu sunt un mister etnologic.

Deci de ce nici unul dintre aceste exemple nu e dinozaur? Sau pterozaur sau cine știe ce ființă preistorică. Simplu: cele mai multe desene nu reprezintă tetrapode. Ca să fie dinozauri, nu pot avea decât 2 picioare și două membre anterioare.

De exemplu această poză:

ce face parte dintr-o carte de alchimie numită Aurora consurgens (4). Această poză am văzut-o ca referență ca o dovadă de dinozauri pe un sit creaționist, dar în general astfel de documente din Evul Mediu arată că aceste animale nu pot fi decât fictive și cu siguranță nu-s nici reptile nici dinozauri. Dinozaurii ce sunt reprezentați în special de păsări azi, dar și cei preistorici au o diferență majoră față de șopârlele clasice: picioarele sunt distribuite vertical (ca și mamiferele) iar membrele posterioare sunt vizibil mai mari. De aceea acest animal nu poate fi cel puțin dinozaur ignorând cea mai mare problemă a acestui desen: animalul nu e tetrapod - adică nu are 4 membre ci șase. În fapt majoritatea dragonilor sunt reprezentați cu aripi și aceste aripi dacă există, nu permit să ofere suportul în cadrul oricărui membru al „șopârlelor” să aibă structurile musculare și osoase să susțină aceste structuri (acele extra 2 membre).

În fapt această imagine cu 6 membre (4 picioare și două aripi) este de facto imaginea primitivă asupra acestor dragoni. Sf. Gheorghe, foarte popular că a ucis balaurul, are exact același defect:

Există de asemeni cazuri în care are exact 4 membre, dar orice persoană poate înțelege de ce acel animal nu ar putea zbura:

Câteodată dragonii au alte probleme, ce nu le fac reptile, între care: unii au dentiția diferențiată (ce e o caracteristică a mamiferelor!) problemă ce o are de exemplu ultimul desen, sau urechile ce nu au forma sub care o au reptilele (din noul același ultimul desen). Bineînțeles, este foarte ușor de înțeles de ce astfel de desene sunt pline de greșeli: sunt animale fictive.

Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/04/dinozaurii-contemporani-omului-partea-i.html
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Balaur
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Zmey
4. http://www.levity.com/alchemy/aurora.html

„Dinozauri ce există azi sau ce existau cand oamenii existau”

Acest (1) articol pune întrebarea:

Ce este mai credibil — ca omul a existat cu 65 milioane de ani in urma sau dinozaurii au trait pana recent? 

 Voi da satisfacție autorului și voi spune dinozaurii există azi. Nu toți, cum nici creaționiștii nu cred că toți dinozaurii există, dar voi răspunde mai încolo de ce dinozauri există azi. Dar ce pot să zic că nu e adevărat e că dinozauri (sau orice alte ființe) preistorice trăiau odată cu oamenii.

Până atunci, întrebarea e: dacă existau oameni acum câteva zeci sau sute de milioane de ani. Acest articol antimenționat spune că da: urmele din Paluxy.

Pentru a nu repeta ce au zis alții, voi dori doar să scot în evidență că principala „dovadă” a urmelor de oameni este dată de un ziar (Moscow News) și de un creaționist.

Doar vânt și eroziune pot crea dintr-o formă altă formă, deoarece nici un dinozaur (sau orice animal ar fi fost) nu stă să își facă mulaj. De aceasta urmele sunt ușor de explicat ca fiind de forma care sunt, fără a se întreba că oamenii ar fi călcat pe atunci sau nu:

Totuși, chiar și cineva atent la detalii, nu vede că nu arată cu un picior uman? Piciorul uman are o curbură specială, degete cu o anumită structură. Pentru a nu vă plictisi cu astfel de detalii, vă recomand să citiți opinia cuiva ce lucrează în acest domeniu: (2)

Sunt dinozauri existenți azi? Da, păsările. În plus, struții sau emu, sau curcanii au multe forme primitive în forma piciorului sau în comportament. Analiza atentă a lor și compararea fosilelor a găsit foarte multe comportamente tipice păsărilor să fie similare sau identice cu dinozaurii, între care grija față de copii (3) sau faptul că selecția sexuală (adică femelele în general vor alege masculii care au anumite caracteristici, ce cresc dimorfismul sexual).

În fapt anumite comportamente ale păsărilor, precum ideea că nu folosesc zborul în anumite situații ci păstrează un comportament terestru deși este avantajos acesta, ar trebui să nu aibă sens, dacă păsările ar fi fost special create. Este similar cum balenele și delfinii au comportamente terestre (în felul „mersului” când înoată). Acest lucru nu este uimitor pentru biologi, ci este de așteptat. Evoluția arată de ce și o explică foarte bine.

Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/04/dinozaurii-contemporani-omului-partea-i.html
2. http://paleo.cc/paluxy.htm
3. http://dinosaurs.about.com/od/dailylifeofadinosaur/a/childrearing.htm

Creaționism... care dintre creaționismuri?

Acest post vrea să exploreze o altă nuanță a unui articol anterior (1) anume că acceptarea evoluției atacă dogme ale creștinătății. Pentru asta voi căuta să aduc câțiva termeni în discuție pentru cei ce nu sunt atât de documentați în discursul religios, nume ideea de dogmă și de doctrină împreună cu câteva exemple ce ilustrează asta.

O doctrină este o învățătură ce este în general acceptată de comunitatea/doctrina/cultul unei anumite credințe religioase. Dogma este o doctrină fundamentală. Voi ilustra acest lucru cu două exemple în cadrul credințelor protestante (sau evanghelice) și din cele ortodoxe.

O dogmă protestantă este conceptul de cele 5 „Solas”, ce sunt fundamentate că central în credința creștină este legată de revelația personală a oamenilor ce este manifestată prin Sfânta Scriptură, relația cu Dumnezeu prin jertfa și credința în Hristos. Doctrinele protestante sunt foarte multe și ele pleacă din diferita interpretare ce o au mișcările evanghelice.

Dogma ortodoxă pleacă de obicei de la ideea că mișcarea creștină e tradițională primită direct de la apostoli printr-o continuitate tradițională și este formată dintr-o combinație de învățături de la scrierile Sfinților Părinți, Sfânta Scriptură, tradiții și ascultare. Doctrinele diferitelor biserici ortodoxe sunt legate între altele de ideea că natura lui Hristos este divină cu o manifestare umană, sau umană și divină în același timp, că numele Iisus este scris cu doi de I, precum ortodocșii moderni sau doar cu un I ca ortodocșii vechi.

Ce vreau să zic e că în cadrul oricărei credințe există în discurs lucruri ce sunt considerate fundamentale (dogme) și lucruri ce deși sunt importante, nu-s fundamentale.

Cei ce acceptă evoluția și sunt creștini de obicei nu văd evoluția (sau anumite aspecte ale științei) ca atacând credința, deoarece pentru ei evoluția poate atacă diferite doctrine dar nu atacă dogme ale acelei persoane.

Adică, atunci când un protestant se întâlnește cu un alt protestant, câteodată se discută dacă fetele mici trebuie să poarte batic/eșarfă (precum penticostalii în România o fac) pe stradă, doar în biserică (ca în bisericile evanghelice) sau doar cele căsătorite (ca cele baptiste). De asemeni pot fi discuții legate dacă trebuie dată zeciuială sau nu. Și bineînțeles, nu e nici o discuție care oamenii să fie complet de acord, dar șansa unui acord este ușor posibilă. Dar dacă se întâlnesc cu un ortodox, de obicei un protestant va nega tradiția sfinților părinți, iar un ortodox va spune cum credința doar în Biblie e în fapt o tradiție simplificată, deoarece Biblia însăși e un rezultat al tradiției.

Indiferent unde este adevărul, sunt relativ mulți creștini (sinceri) ce nu pot să facă ușor un acord între poziția științifică și credințele dogmatice ale lor.  Acest lucru este important de înțeles atunci când cineva alege o poziție că „totul a fost creat acum 6000 de ani” (sau folosind traducerea Septuginta - o traducere antică a Vechiului Testament în Greacă până la 7500 de ani) este că ei văd că textul din Scriptură este intangibil.

Totuși creaționismul chiar și în cazurile în care creaționiștii îl susțin este o supă tot atât de mare doctrinală cât de multe poziții protestante ale baticului fetelor sunt. Să mă clarific, sunt creștini ce cred că:
- totul a fost creat acum 6000 de ani (poziția „clasică” creaționistă),
- apoi este poziția că totul a fost creat în ere cu ziua de în jur de câteva mii de ani (sau o mie de ani) precum Martorii lui Iehova - ce susțin că doar oamenii au fost creați acum 6000 de ani,
- dacă întâlni un musulman el va spune că munții nu au fost creat la potop și totul a fost creat în 6 sau 8 zile, iar unii susținând că acele zile sunt ere - musulmanii având o variație a aceluiași mit al creației (2)
- apoi sunt Creaționiștii pământului vechi, ce sunt într-un fel precum Martorii lui Iehova, dar nu specifică că zilele au avut o mie de ani, dar sunt echivalente cu erele geologice ce lumea de știință e în acord
- apoi există un fel de „acceptăm evoluția cât nu e definită ca evoluție” adică Proiectant inteligent, ce „acceptă” toate mecanismele evoluției dar nu acceptă că evoluția merge deoarece ”nu poate explica” anumite exemple din ființele vii. Proiectantul inteligent (Intelligent Design) a fost atacat în instanță ca fiind o formă de creaționism dar nu voi discuta acum acest lucru, fiind discutat într-un articol anterior
- în cele din urmă este o formă de creaționism ce spune că zilele sunt doar poze (Gap Creationism) ce spune că descrierea din zilele creației arată doar secvențe ce un observator le-ar putea observa, fără a fi neapărat exact etapele ce ar forma literal creația

Bineînțeles, fiecare perspectivă susține că este cea mai apropiată cu realitatea, respectiv sunt părți ce au fost contrazise de filosofi și teologi. În special vorbesc aici de Proiectantul inteligent, ce a fost considerat că nu răspunde deloc asupra problemei suferinței, deoarece sunt atât animale și oameni ce nu s-au născut sau au o viață ce este de succes în fața în care mutații sau boli distrugătoare ce aceste ființe vii au, respectiv e că Dumnezeu ar fi intervenit să proiecteze oamenii sau animalele într-un mod deosebit dar nu s-ar interesa de suferința oamenilor ce nu au ce mânca din Africa și din alte zone subnutrite.

Știința fiind neutrală asupra ceea ce este descris în literatura creaționistă nu confirmă sau infirmă nici o perspectivă teologică. Totuși a accepta că o perspectivă creaționist teologică este parte din știință ne aduce la o mare problemă, anume: care dintre formele de creaționism? Ce avantaj are una înaintea celorlalte? Sunt unele ce sunt mai bine demonstrate (de genul: creaționiștii pământului vechi au mai puține inconsistențe cu realitatea decât creaționiștii pământului nou, deoarece conform observațiilor din știință pământul pare să fie vechi) dar nici una nu e formulată ca și știință, nu are aplicații ci doar persoane ce țin ca perspectiva lor ca fiind singura adevărată.

Evoluția nefiind dogmă se pare că a ajuns unificată datorită evidenței ce o afirmă. Sunt foarte multe părți ce sunt neclare, dar acestea sunt de obicei sunt marginale, ce e similar cu discuția ce protestanții o au dacă se poate cânta în biserică la pian sau la orgă electrică. A spune că nu există consens este adevărat, dar nu înseamnă că dacă ai merge într-o biserică unde nu se acceptă orga electrică față de cea în care se consideră că ea este acceptabilă face ca să vezi două biserici diferite. Dar faptele dezbaterii în evoluție sunt marginale, iar a compara confuzia teologică în lumea creaționistă cu perspectiva evoluției este cel puțin ironică.

Surse
1. http://creationismnestiintific.blogspot.com/2013/03/evolutia-ataca-valorile-crestine.html
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Islamic_mythology#Islamic_creation_myth

„Sute de oameni de știință neagă darwinismul”

Acest argument (anume că sute de oameni de știință nu acceptă evoluția) este folosit de obicei atunci când cineva ce acceptă evoluția, întreabă: „unde este suportul din comunitatea științifică al creației”.

Înainte de toate, este afirmația creaționistă adevărată? Răspunsul este: Da. Există un sit web, ce are un fel de „petiție” care formulează: 

Suntem neconvinși de afirmațiile că abilitatea mutațiilor întâmplătoare și selecția naturală explică complexitatea vieții. Examinarea atentă a evidenței teoriei evoluției trebuie încurajată” (1).

Acest sit web (DissentFromDarwin) are un sit dedicat doctorilor ce pot afirma practic același lucru, deși nu sunt oameni de știință (http://www.pssiinternational.com). Aici sunt și listele: 

- pentru oamenii de știință (2)

- pentru doctori (3)

Până acum pare că există un suport covârșitor în (de)favoarea teoriei evoluției, nu? Dar să ne uităm la probleme atât în metodologie cât și în detaliu.

Dacă aș fi pus complet asupra ipotezei acestei petiții, sunt de acord cu ea și dacă aș fi pus să o semnez nu văd nici o problemă chiar dacă nu sunt eligibil (nu am doctorat în științe și nici nu-s doctor). Motivul e că: mutațiile întâmplătoare nu-s motorul principal al evoluției și selecția naturală nu lucrează asupra mutațiilor întâmplătoare. Ce aș vrea ca oricine e să examineze atent evidența teoriei evoluției și să înțeleagă că cel puțin Punctuatum Equilibrum nu are nevoie de „mutații întâmplătoare” ci doar de „drift genetic”. 

Voi continua cu listele însele. Sunt țări care au un sistem medical foarte bun, precum Germania, Spania (Spania a reușit un transplant de față de câteva ori până azi - (4) ).

• Din Germania a semnat cineva: Dr. Michael L. Dillon Orthodontics Landstuhl, Germany 
• Din Spania: Dr. Antonio R. Martinez Ophthalmology Leon, Spain
• Deci vorbim de 1 dentist și un oftamolog ce probabil că nu acceptă evoluția. China are de asemeni doar un reprezentant, idem Coreea de Sud. În lista de doctori anumite persoane apare de mai multe ori, de genul:
• Dr. Michael D. Jacobson apare de 3 ori: ca „Medic de familie” (Family Practice), „Doctor pentru dopaj” (Addiction medicine) și combinat: Addiction Medicine/Family Practice. 
• Când ne ducem la lista de oameni de știință, lista combină oameni ce nu au în parte nici o legătură cu biologia precum: șefi de institute, specialiști în matematică, astrofizică, fizică, inginerie electrică și rețele neuronale, etc. Dacă tai din listă aceștia, de asemeni, numerele de câteva sute ajung să fie ceva mai mici (sub o treime).

Deci să rezum, în orice țară avansată, ai o șansă mult mai mare să vezi un accident de mașină cu victime decât să dai peste un doctor sau om de știință care să nu accepte evoluția, iar dacă acesta nu o face este foarte probabil că deși poate a învățat-o în universitate, fie nu depinde prea de ea (ca oftalmolog sau dentist), fie un doctor în electricitate sau în matematică.

De asemeni, aceste persoane trebuie puse „în balanță” cu câți oameni de știință acceptă evoluția și într-o țară precum Statele Unite, este vorba de câteva sute de mii de oameni de știință, de asemeni sunt foarte mulți doctori. Deci să vă gândiți că într-o țară precum Spania are 47.000.000 oameni. Și deși în totalitate oamenii nu au fost puși să zică că toți acceptă (sau nu) evoluția, numărul de 1 doctor anti-evoluționist ce o zice public, ar trebui să dea de gândit - Spania fiind o țară ce e predominant creștină, cu libertate de expresie (5) - chiar și celui mai convins creaționist că numerele nu sunt cel puțin de partea lui.

Surse:

1. http://www.dissentfromdarwin.org/faq.php

2. http://www.discovery.org/scripts/viewDB/filesDB-download.php?command=download&id=660

3. http://www.pssiinternational.com/docs/pssi-members-list-07232011.pdf

4. http://www.telegraph.co.uk/health/healthnews/7910582/Spanish-man-who-had-worlds-first-full-face-transplant-speaks.html

5. http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/spain/8943747/Spanish-royal-family-embroiled-in-corruption-scandal.html

Tocmai vorbeam de ARN

Un articol foarte interesant (în engleza) despre cum secvența ARN poate crește, nu doar cea ADN: http://arstechnica.com/science/2013/04/origin-of-life-researchers-figure-out-how-to-build-bigger-rnas/

Cum poate evoluția explica... ?

Pentru cei ce au citit acest blog de obicei văd cum creaționiștii arată evoluția ca fiind imposibilă, de aceea recurg la scoateri din context, la redefinirea evoluției, dar de data asta pare ceva diferit. Autorul încearcă să caute răspunsul la diferite întrebări sub natura științei, evoluției și anume (1):

1. Cum a aparut viata? De unde s-a luat informatia genetica (ADN) pentru aparitia primei celule?

- se știe că anumite molecule organice se pot forma în zone cu amoniac, metan și sub căldură sau create sub o sursă de electricitate (de genul fulgerelor din furtuni)

- acești aminoacizi se știe că se pot recombina să creeze proteine

- anumiți compuși simpli, dintre grăsimi au polaritate electrică ce fac ca ei automat să se organizeze la suprafața lucrurilor ce sunt în interior

Abiogeneza în principiu consideră că o astfel de „picătură cu proteine” avea două proprietăți:

- putea să se auto-replice

- avea un mecanism de izolare ce le face mai rezistente la factori externi

Era „prima celulă”? Depinde de cum e definită. În sensul ce îl înțelegem azi, nu era. ARN-ul când a apărut a trecut o mulțime de timp până a avut mutația să se obțină ADN. 

2. In ce mod aceasta informatie incontinuu se multiplica si crestea de la organisme unicelulare la complexe si pana la om?

La întrebarea 2, răspunsul științific ce se știe este duplicarea genetică. E un mecanism ce se știe că apare în genetică. Bineînțeles dacă un creștin își ia libertatea de a defini clar ce este informația. Urmăriți acest articol (2) să vedeți că a spune că un om are mai „multă informație” decât o plantă sau o ființă unicelulară nu are fundament cel puțin dpdv genetic.

3. De ce exista diferite sexe? Pentru ce a aparut morala? De unde provine constiinta?   

De ce există diferite sexe? Deoarece permite un mecanism foarte puternic de adaptare: încrucișarea. Astfel este posibil ca relativ rapid anumite caracteristici nu numai să fie păstrate dar multiplicate. Să dau un exemplu ipotetic ce ilustrează asta. Ființele ce se multiplică asexuat vor crea clone a ființei părinte. Dacă apare un nou microb este o mare șansă că acest microb să poată să ucidă atât părintele cât și toți urmașii. În schimbă, dacă părinții se încrucișează, microbii vor avea mai multe feluri de indivizi ce unii sunt rezistenți la microbi și unii nu (nu la toți, dar de exemplu la diferite forme de gripă). Este clar că dacă am fi avut toți un singur ADN de la care am fi plecat, variațiile noastre ne-ar face mult mai puțin rezistenți. Alt lucru ce se întâmplă mai ales în lumea animală și la oameni, e că anumite forme de încrucișare fac ca indivizii să aleagă partenerul, ceea ce face ca dacă un individ nu e ales, să nu contribuie la materialul genetic al copiilor. Altfel zis: selecția sexuală va alege indivizii ce de obicei sunt (mai) sănătoși. Într-o înmulțire asexuată, indivizii ce nu-s atât de sănătoși, dar pot avea mulți urmași, probabil ar putea face urmași ce concurează pentru aceleași resurse.

De unde morala și de unde conștiința? Există modele evoluționare ce pot explica morala și conștiința, dar acestea nu sunt o parte a evoluției per-se. Dacă moralitatea sau conștiința aduce un avantaj în supraviețuire, va duce la păstrarea acestei caracteristici. Dacă Dumnezeu favorizează oamenii ce cred in El, poate fi o explicație ce poate explica evoluția și credința în Dumnezeu fără nici o contradicție. Excluzând bineînțeles creaționiștii ce cred că Dumnezeu este exact ca în interpretarea lor a Scripturii.

La final blogul concluzionează că un antropologist consideră că știința crează miturile sale:
Renumitul antropolog Loren Eisley scria la aceasta tema urmatoarele. “Dupa atatea eforturi minutioase stiinta s-a pomenit intr-o situatie oarecum ambigua: ea trebuie sa postuleze teorii asupra provenientei lumii vii, confirmare pe care nu poate sa o faca. Stiinta, intodeauna reprosa teologiei, ca ea se increde in mifuri si minuni, acum insa singura este nevoita sa creeze propria mifologie…”.


Deoarece nu am citatul în original, cineva va spune că ceea ce voi spune, poate fi greșit. Dar am sa zic ca e foarte improbabil: Loren Eisley nu a răspuns niciodată la „această temă”, anume a avea o poziție teologică. Poziția lui asupra religiei este că ea conține multe incoerențe și anumite părți ale științei (ce nu pot explica toate lucrurile) sunt la rândul lor incoerente (3). Deci cuvântul mitologie folosit aici și perspectivele lui mistice, sunt mult mai legate de înțelegerea filosofiei din spatele lor. În fapt de ce să nu citim eseul dumnealui? (4) Este clar că domnul Loren considera că perspectivele religioase sunt într-un fel în căutarea adevărului.

"I have come to believe that in the world there is nothing to explain the world." When Eiseley says this he parts company with his scientific colleagues to consort with the other-wordly and extra-rational mysteries of art and religion. There is nothing in time to explain time, nor, as Eiseley goes on to point, is there anything in life to explain life. 

A spus-o ca evoluționist? Sigur că nu, a spus-o ca fundament al științei și câteodată că acoperim golurile din cunoaștere cu paradigme greșite.

Ceea ce un creaționist nu ar face e să facă exact ce domul Loren a zis: să considere că cel puțin părți din ceea ce crede el sunt mitologie, mai ales dacă poate fi arătat că este. A fi selectiv cu citatele „evoluționiștilor”, când unii „evoluționiști” nu discută nici măcar despre evoluție, dar de anumite aspecte ale științei. De exemplu nu toate aspectele Big-Bang-ului sunt clar definite și oamenii vor pune câteodată perspective greșite, ce le fac mitologice. Oare a citi selectiv ce zice cineva este corect? A spune că accepți ceea ce zice cineva, când e o critică de bun simț: „toți greșim câteodată”, ca fiind: „doar evoluționiștii au mituri” arată după mine, nu numai lipsa științei, dar că dacă se vrea ca să existe creaționism azi, trebuie să minți, scoți din context din poziția oponentului, doar ca să apari că ai un argument superior.

În fapt aici cred că este partea unde cred că este ușor (deși ia mult mai mult timp) să se scrie un blog despre știință și criticarea creaționismului: tot ce trebuie făcut este să fie găsită sursa, să fie zisă exact în ceea ce conține pentru a se vedea că este greșită, nereprezentată.

Creaționiștii fac exact pe dos, dau nume, dar nu surse (adică nici măcar ce carte, sau ce din ce aliniat au scos citatul cuiva), spun concepte dar nu spun definiții, ori spun afirmații ce nu au legătură cu ceea ce întreabă (cum de evoluția nu explică formarea planetei sau Big Bang-ul), ori spune aici este o dovadă de speciere și apoi două aliniate mai încolo spune, această nouă specie nu e specie, e doar o adaptare, deci oamenii e știință nu au descoperit niciodată speciația (ce nu trec bazele logicii) sau fac atac la emoții, spunând că evoluția justifică (sau a justificat) comportamente precum ale lui Hitler (când în fapt Hitler era creaționist convins), sau că evoluția implică uciderea oamenilor slabi.

E ca și cum ar veni ateiștii și ar folosi astfel de argumente exact pe dos: Hitler și Stalin au fost creștini la un moment dat, au fost pastori ce au ucis în masă (Jonestown din 1978, un pastor a instigat și a ucis o comunitate, incluzând copii), o penticostală a auzit voci și a ucis copii. Sau cum Vechiul Testament instigă la a considera femeia a nu fi mai mult decât măgarul din curtea vecinului, să ucidă persoane ce nu sunt evrei, sau cum un tată își sacrifică fiica deoarece a făcut o promisiune înainte să plece la război. Când le auzi așa, orice creștin ar simți că cel puțin persoana ce citează astfel de surse ar trebui să vadă dacă despre asta este creștinătatea și ar dori ca acea persoană să nu le afirme. Însă se pare în experiența mea, nu am găsit definirea evoluției sau înțelegerea ei pe nici un sit creaționist. Doar o parodie.

De ce atâta ipocrizie?

Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/04/povestea-stiintifica-secolului-xxi.html
2. http://creationismnestiintific.blogspot.com/2013/04/informatia-adn-intotdeauna-un-mister.html
3.  http://en.wikipedia.org/wiki/Loren_Eiseley#Religion
4. http://www.enotes.com/loren-eiseley-essays/eiseley-loren

Evoluția nu poate explica formarea vieții

Acest lucru este susținut aici: (1). Apariția vieții nu poate explicată nici teoria plăcilor tectonice, nici teoriile din optică și nici o altă teorie din fizică. Nici de teoria genetică. Nici ideea că pământul e sferoid elipsoid cu mici deviații. 

De aceea nu e de mirare, ca tot mai multi savant considera ipoteza evolutiei nedovedita, in deosebi, afirmatia despre o aparitie intimplatoare si dezvoltarii vietii pe Pamant din materie neorganica.

Această greșeală că evoluția nu explică viața, poate fi înțeleasă prin citirea titlului (cel puțin) al Originii Speciilor ce a fost prima lucrare accesibilă ce explică mecanismul evoluției: selecție naturală.

Deci titlul complet ce explică relativ bine evoluția e: „On the Origin of Species by Means of Natural Selection, or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life.” - „Despre originea speciilor bazată pe selecție naturală sau păstrarea raselor favorite în lupta pentru supraviețuire”. Deci evoluția explică cum: anumite rase (rase nu au nici o legătură cu rasismul, ci cu variația ce există în cadrul unei specii) sunt favorizate în supraviețuire, iar altele nu-s, iar mecanismul este selecție naturală. 

Această „neînțelegere” că evoluția nu explică cum a apărut viața pare să fie o parodie ce încearcă să o facă creaționiștii deoarece nu au prea multe fundamente ca să arate de ce teoria evoluției nu merge. Adică foarte mulți creaționiști nu vor putea da un argument de ce selecția naturală nu poate merge și de ce selecția naturală dacă ar merge nu ar putea crea noi specii. De aceea foarte probabil vor să atace o altă ipoteză (abiogeneza, ce încearcă să explice cum ar putea să apară viața din materie anorganică) și deoarece abiogeneza nu este bine demonstrată, încearcă să o asimileze sub evoluție, ca să spună că evoluția nu e bine demonstrată. Cine a citit blogul, va vedea că acest argument este premiza de bază a cărții despre evoluție a Martorilor lui Iehova (2). 

A spune că teoria chimică nu explică radioactivitatea, deci chimia este falsă, este o neînțelegere atât a radioactivității cât și a chimiei. Teoria atomică explică mai bine radioactivitatea, dar nici aceasta nu o face complet.

Totuși, cel ce a falsificat ideea că viața apare spontan este renumitul om de știință Luis Pasteur (3), care între altele și-a fundamentat (deși nu el a fost cel ce a creat-o) apariția și rezistența la microbi, o teorie de bază în medicină, în mare parte bazată pe o înțelegere foarte similară cu evoluția. Această teorie este practic acceptată de orice creaționist deși atacă ideea că bolile sunt blesteme de la Dumezeu ce au apărut o dată cu căderea omului în păcat. Dacă e așa este clar că împărțim foarte multe boli cu animale diferite și unele boli sunt clar în animale ce au existat cu mult înaintea oamenilor (precum dinozaurii). 

Dacă vor exista ipoteze ce știința va falsifica din cadrul științei este rigoarea științei. A falsifica un aspect al unei teorii, sau o altă teorie nu falsifică știința. În același fel cum a găsi o greșeală de calcul într-o carte de matematică, de fizică nu falsifică tot manualul. Oare când sunt greșeli (ce întotdeauna un creaționist va căuta să zică o scuză, dar foarte rar că e greșeală) precum că pământul e un disc, că pământul e ținut pe piloni, că balenele au mâncat plante și semințe, că iepurele e rumegător, sau că Ieremia ar fi făcut o profeție citată de Matei (deși pasajul este din Zaharia), oare falsifică întreaga Biblie? 

Iar partea ce chiar nu pot să o înțeleg, de ce oare creaționiștii atacă o parodie a abiogenezei, și apoi spune că evoluția nu este posibilă? De ce nu încearcă să atace exact ce evoluția zice? Este oare specierea ce e posibilă ce poate ar permite ca omul să apară din altă specie? La final presupunând că ar exista argumentul ce ar desființa abiogeneza (ce în general abiogeneza nu definește viața ca „prima celulă”, dar „prima moleculă ce se poate auto-replică”), ce ar spune e că evoluția ar fi plecat de la niște ființe vii ce nu ar fi apărut prin abiogeneză. 

Pentru cei interesați de crearea ADN-ului, în principiu se știe mecanismul (anume din ARN) ce pare să fie cea mai bună explicație pe moment (4):

The major difference between RNA and DNA is the presence of a hydroxyl group at the 2'-position of the ribose sugar in RNA (illustration, right).

Adică: marea diferență este prezența unui grup hidroxilic în cadrul zahărului ribozic din ARN.

Bineînțeles că poate că a explica cum a dispărut un extra zahar dintr-o moleculă, cred că este relativ ușor explicabil chimic, dat fiind că ADN este o moleculă mai stabilă după aceea. Nu zic că aceasta este explicația, dar zic că nu pare a fi ceva imposibil. Adică e un pas mic / totodată mare, dat fiind că nu toate ființele vii îl au. Dar există o relativ clară explicație cum ar fi apărut ADN-ul. De când se știu aceste lucruri? Credeți că literatura creaționistă discută știința anilor 2000, sau 1990? Nu, această ipoteză a apărut în 1960 (6)!

Creaționiștii vor putea face pasul să întrebe: dar cum a apărut ARN-ul? Și acest lucru nu se știe (atât de bine) dar în aceeași măsură, se știu efectele sale. Dar a desființa o ipoteză (precum abiogeneza) că nu se știe bine un pas (precum formarea ARN-ului) în detaliu este la fel ca și cum Darwin nu ar fi acceptat evoluția ca fiind adevărată deoarece nu avea secvența de ADN a cimpanzeilor să fie 98.7% identică cu a oamenilor. 

Totuși chiar celulele ce nu au ADN și doar ARN s-a demonstrat că aveau destul ca să meargă evoluția asupra lor (5).

Pentru cei interesați de cum ar merge prima viață, există un curs simplificat și ilustrat făcut de universitatea din Utah: http://learn.genetics.utah.edu/archive/rna/first.html Cei ce au răbdare și înțeleg engleză, le recomand să citească acest link: http://learn.genetics.utah.edu/archive/rna/pdf/RNA.pdf ce prezintă cum la nivelul anilor 50 (pagina 8 din PDF) se înțelegea foarte bine cum merge ADN/ARN.

Bineînțeles știința poate fi greșită, dar creaționiștii trebuie să arate unde abiogeneza nu merge și nu să folosească știința lui Pasteur, deoarece Pasteur nu desființează în nici un caz evoluția, ci doar o singură ipoteză: că omul sau orice ființă vie ar fi apărut spontan, precum prin creație!

Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/04/imposibilitatea-generarii-spontane.html
2. http://creationismnestiintific.blogspot.com/2013/03/punctuated-equilibrium-distruge-evolutia.html
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Spontaneous_generation
4. http://en.wikipedia.org/wiki/RNA_world_hypothesis
5. http://en.wikipedia.org/wiki/RNA-based_evolution
6. http://www.dnalc.org/view/16570-Concept-26-RNA-was-the-first-genetic-molecule-.html

Detaliile potopului - aplicate cu știința

Este întotdeauna o plăcere să citim în detaliu descrirerea potopului:

Sub influenta presiunii in crapatura creata - “izvoarele adancului ” - sau grabit sa iasa rocile impreuna cu apa subterana incalzita (chiar si in zilele noastre aproximativ 90% din materialul eruptiilor vulcanice il alcatuieste apa). Conform unor calcule, energia sumara al acestei eruptii de 10 000 de ori intrecea energia eruptiei vulcanului Krakatau. Inaltimea aruncarii materialului eruptiei alcatuia aproximativ 20 km., iar ajungind in straturile superioare ale atmosferei “cenusa” ar fi dus la condensarea activa si distrugerea stratului de protectie din apa gazoasa, care a cazut pe pamant sub forma de ploi torentiale. Apele subterane au alcatuit o parte importanta din apele Potopului – cantitatea sumara a eruptiei apelor din adincuri este echivalenta cu jumatate din rezervele actuale de apa din oceane si mari. Izvoarele marelui adinc au inundat suprafata pamantului 150 de zile (Geneza 7:24), in timp ce ploaia a durat doar 40 de zile, conform anumitor calcule cu intensitatea de 12.5 mm pe ora. (...) Specialistii considera, ca astfel de efect se poate de atins doar in conditie de scadere brusca a temperaturii pana la -50 - -100 grade Celsius. Toate acestea ne dovedesc despre prezenta unei catastrofe bruste si respinge teoria glaciatiunii treptate.

Deci:
- o erupție de 10.000 mai mare decât cea din Krakatau
- apa a venit din mare parte din subteran
- exista un strat de protecție de ape gazoase, ce ar fi căzut pe pământ
- clima s-a răcit cu 50-100 grade Celsius

Să studiem înainte de toate ce ar implica că apele ar veni din subteran: apele vulcanice (fie emise din subteran sau ca vapori) sunt o combinație de apă și foarte multe toxine, între care: sulfați (ce formează acid sulfuric), dioxid de carbon (ce va fi discutat mai încolo ce efecte ce sunt vizibile pentru cam 100 de ani), monoxid de carbon, silicați (micro-particule de sticlă!), etc. Să nu discutăm că apele din subteran ar fi clocotite și ar fierbe „în abur” pe Noe și cam orice în viață, vom continua lanțul de implicații ale unei astfel de catastrofe

Monoxidul de carbon are efecte fatale cel puțin asupra vieții marine, cel puțin la toate ce folosesc hemoglobină (2), adică cel puțin toți peștii, balenele și orice ființă vie. După aceea, viața nu ar fi fost atât de bună, deoarece ploaia acidă ar ucide planctonul, coralii și cu ele orice ar supraviețui ar muri intoxicați. 

Cum apele gazoase nu au existat în atât să fie în atmosfera înainte de potop (din motive precum fizică și altele discutate într-un articol anterior (3) ), totuși oare apele dacă ar cădea, de ce ar cădea cu o rată constantă? Să fie că au scăzut temperaturile cu 50 de grade sau 100 grade? 

Ce este amuzant e că extincția din Permiam are se pare o cauză vulcanică de supraîncălzire. Dar câte grade a crescut temperatura ca să ucidă > 95% din speciile vii ale acelui timp? În jur de 10 grade Celsius (4). A scădea cu 50-100 grade nu ar ucide numai ființele expuse, dar și pe Noe sau animalele din Arcă. 

Dacă acest eveniment al potopului lui Noe este legat de extincția din Permiam, probabil că autorul ar trebui să știe că practic a fost mai violentă decât evenimentul ce ar fi distrus dinozaurii. Oare ce animale au fost pe arcă? Oare erau ele atât de rezistente, încât să reziste sub astfel de condiții? Oare imediat după potop, oare cum s-au repopulat ecosistemele? Adică copaci, precum măslini (Geneza 8:11).

Însă mai ziceam că la final, lucrurile sunt rele deoarece există un ultim efect nediscutat: dioxidul de carbon. După ce norii sulfurici reflectă o bună parte din lumină și ar scade pentru 5-10 ani temperaturile cu zeci de grade, ce ar duce ca practic o bună parte din glob să fie practic într-un frigider, a doua lovitură ar veni imediat după: plantele abia apărute și rezistente la frigul nou apărut, ar muri datorită efectului de seră. Deci plantele ce ar trăi în tundră ar fi lovite imediat după de călduri deșertice, tropicale. 

Oare ce animale a luat Noe în arcă? Oare ce plante ar fi rezistat la: pământ înecat complet, apoi „spălat” cu acid sulfuric, apoi răcit cu 50 de grade și apoi crește temperatura înapoi cu cam 60 de grade. Cum de Biblia menționează că imediat după potop Noe nu a mai avut alte lucruri să fie îngrijorat. -50 de grade pentru un cimpanzeu este rău, iar +10 grade peste temperatura curentă ar fi foarte rău pentru orice ființă vie, la fel cu plantele și animalele subacvatice. Avea Noe loc în arcă pentru pești, balene și corali?

În fapt aceste evenimente ar ucide cam orice îmi pot imagina, iar cum Noe nu știa de costume de cosmonaut, și chiar dacă el le avea, sigur nu avea un costum pentru fiecare animal, face ca acest eveniment nu numai să fie incredibil, dar imposibil.


Surse:
1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/04/mecanismul-potopului.html
 2. http://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_monoxide_poisoning
3. http://creationismnestiintific.blogspot.com/2013/03/meteorologia-de-la-potop-ar-permite.html
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Permian%E2%80%93Triassic_extinction_event

Opinia teologiei moderne: evoluția și credința în Dumnezeu

 David Jennings, teolog, Catedrala Leicester :

The reality of God is not dependent upon whether you believe in creationism or whether you believe in evolution. That's a false dichotomy; that's a false trail completely. From a religious education point of view, I'd even be very careful Christina* about bringing creationism into that, except actually enabling people to have some understanding of biblical criticism, the origin of biblical books, how they came to be written and what they came to be written for. But . . . I don't even know why we're having this debate, because as I said earlier, it's almost like saying that the battle of Hastings took place in 1266. We know as far as we have as much detail that we are able to access, that the universe came into being about 13.7 billion years ago, we know that we have fossils that extend beyond 5 to 100,000 years ago, and it isn't just a matter that we descended from apes, it's a matter of how the whole evolutionary process has worked. Some of us would like to say that there is a god-dimension to that, which reflects the beauty of creation, and the beauty of science as well. 

Deci pe scurt (și pentru cei ce nu știu engleză) e că cel puțin realitatea de a accepta pe Dumnezeu nu este dependentă de creaționism și de asemeni, că acesta face un deserviciu asupra analizei critice a textului și în a infirma fapte ce sunt confirmate de alte dovezi.

Pentru cei ce cred că e doar un teolog rătăcit, sunt și filosofi ce acceptă evoluția fără nici o problemă:

Deci dacă auziți vreodată că sunt oameni ce nu-s creștini sau că e incompatibilă evoluția cu credința în Dumnezeu, trebuie să știți că sunt cel puțin unii creștini reprezentativi ce nu au problemă în evoluție. O mulțime!

Informația ADN, întotdeauna un mister pentru creaționiști

O temă relativ des întâlnită în lumea creaționistă e că informația genetică „doar se strică” și nu pot apărea noi informații.

Când cineva le prezintă de exemplu că duplicarea genelor este un mecanism ce apare foarte des ce aduce o nouă informație (genetică) (1), ei vor schimba ideea că nu informația, dar caracteristici noi.

Dacă se prezintă cazurile de speciație dramatice (ce aduc caracteristici noi), de genul E. Coli sau că se pot activa aceste informații prin alte mecanisme (2) de obicei răspunsurile sunt fie că aceste bacterii ce au caracteristici noi nu sunt la fel de capabile ca bacteriile originale, fie că acest lucru s-a întâmplat prin ștergerea unei gene.

Apoi în cele din urmă, informația este câteodată prezentată ca un program de calculator, de exemplu în acest documentar creaționist (3).

Partea ce vreau să o detaliez este exact ideea că „informația ADN este un program”, ce cred că a plecat din citirea scoasă din context a lui Bill Gates:

“DNA is like a computer program but far, far more advanced than any software ever created

Pentru cei cu spirit de observație și ce vor o analiză a acestui citat, pot să vadă tot citatul în context aici (4).

Însă ca orice afirmație în știință și prezentând modelul acesta ca fiind adevărat (ipotetic) deși scos din context, ar trebui să dea predicții care să arate că orice cod genetic este un program:
- programele pot să ia module complete de la un program și să le pună direct în alt program
- programele ar defini (cel puțin în marea majoritate) funcționalitatea finală a ființei vii (acesta e de obicei punctul de vedere al creaționiștilor până dau de cazuri concrete ce infirmă ipoteza lor)
- ființele cu mai multe componente (oamenii) ar trebui să aibă mai mult cod genetic decât un animal simplu. De exemplu Windows se putea instala pe un hard disc de 200 MB (0.2 GB, Windows ocupând 40 MB) dar un Windows modern precum Windows Vista sau 7 sau 8 va cere cam 10 GB doar pentru Windows (o creștere de 250 de ori)
- codul ADN are alte caracteristici intrinsece ale unui program

Posibilitatea de a lua module complete de la un program și să le pună direct în alt program

Primul fapt este clar infirmat de înțelegerea actuală a geneticii și evoluției: nu există pegași ce ca să trăiască să își ia aripi de pe spatele unor condori și nu există nici o struțo-cămilă (sau un croco-rață: (5)). Nici cazurile în care există evoluție convergentă, nu știu cineva să zică că înotătoarea unei balene e la fel cu cea a unui rechin, sau degetele unite de o membrană la pinguini sunt la fel ca cele de broască.

Programele ar defini funcționalitatea finală a ființei vii 

Cu toții am auzit că există ADN care nu face nimic. Oamenii au 98% din el. Avem semnături de viruși în ADN-ul comun, bineînțeles o parte din ei îi împărțim cu cimpanzeii sau alte animale considerate similare, dar nu este reflectat neapărat în ceea ce este un om la final.

The amount of noncoding DNA varies greatly among species. For example, over 98% of the human genome is noncoding DNA,^[1] while only about 2% of a typical bacterial genome is noncoding DNA.

Ființele cu mai multe componente (oamenii) ar trebui să aibă mai mult cod genetic decât un animal simplu

Acest lucru este ușor de infirmat cu două exemple: orezul (ce totodată conține 20% ADN comun cu oamenii) a fost decodat acum 8 ani, iar cantitatea de ADN este mai mare în cazul orezului. Oare ce caracteristici are orezul de conțin atât de mult ADN, oare au extra ochi sau înotătoare?

In the Nature report, scientists estimated rice contains 37,544 genes but said that figure will no doubt be revised with further research. Humans, by contrast, have only 20,000 to 25,000 genes.

Bineînțeles că noi ca și oameni să avem caracteristici făcute în mod uniform în cele 25.000 de gene, dar orezul cu cele 37.500 gene pur și simplu să aibă multe mecanisme ce azi nu le știm ce să îl definească. Deși nu am auzit această critică, dar totuși cineva poate veni cu un astfel de argument, dar am pregătit un argument pentru exact acest caz: amiba! (7)

The amoeba is remarkable for its very large genome. The species Amoeba proteus has 290 billion base pairs in its genome, while the related Polychaos dubium (formerly known as Amoeba dubia) has 670 billion base pairs. The human genome is small by contrast, with its count of 2.9 billion base pairs.^[9]

Oare ce caracteristici poate avea o amibă ce în medie are un cod genetic de 100 până la peste 230 ori mai mare decât un om?

Codul ADN are alte caracteristici intrinsece ale unui program 

Care? Este mașină Turing (8)? Acest lucru este primul lucru la care mă gândesc la un limbaj dacă este un program real sau „de jucărie”. Are punctuație? Are o gramatică ce îl validează ce e dependentă de context? Creaționiștii spun că ADN-ul e „complex”, e „ca un program”, dar nu spun cu asta nimic. De obicei ceea ce zic că ar fi, e un „Non sequitur” (9) - adică „Nu decurge”.

Deci dacă știți un creaționist, rugați-l în detaliu să vă explice cum codul genetic este cod, în sens de program, sau de mașină ce execută, sau orice alte altă dovadă în afară de citatul lui Bill Gates ce e scos în context. Poate să vă descrie informația sau efectiv mecanismul sub care ar face ca modul în care rulează un program se aplică în modelul genetic. Apoi rugați-l să vă arate o sursă ce descrie cum rulează un program și o sursă ce descrie mecanismul genetic. Personal cred că în toate cazurile vor fi foarte puține potriviri (sau chiar nici una!).

Surse:
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Gene_duplication
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Nylon-eating_bacteria
3. http://topdocumentaryfilms.com/programming-life
4. http://dododreams.blogspot.co.nz/2006/03/bill-gates-quote-mined.html
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Crocoduck
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Noncoding_DNA
7. http://en.wikipedia.org/wiki/Amoeba
8. http://en.wikipedia.org/wiki/Turing_machine
9. http://en.wikipedia.org/wiki/Non_sequitur_%28logic%29

Creaționistul John Mackay: „Turnul Babel: de la o limbă a creației la limbile de azi”

AlphaOmega TV a arătat o explicație a Turnului Babel ce trebuie extinsă deoarece nu prea există cărți ce o descriu, dar doar cărți despre Arca lui Noe sau Adam și Eva (1).

Aici domnul John Mackay sau prezentatorul descriu cum:

• în 150-200 de ani de la potop, apăruseră vreo 70 de familii.
• limbile din calculatoare sunt date de oameni sunt incompatibile, similar cu modelul limbilor actuale (minutul 9)
• evoluționiștii acceptă că limbile au un schelet comun (ideea de subiect, predicat, etc.) și nu pot explica cum evoluția ar funcționa și oamenii ar accepta ceva atât de complex (minutul 10)
• limbile dovedesc că anumite culturi au devenit foarte primitive datorită barierei de limbă
• Darwin a îmbunătățit filosofia greacă (minutul 24)
• Isus este Cuvântul (minutul 27), deci a înțelege Cuvântul ar distruge Turnul Babel

Cum potopul a fost datat acum 4400 ani (cu + sau minus 100 ani) deci Turnul din Babilon a fost creat acum 4200 ani.

Înainte de toate să falsificăm ideea că era doar o singură limbă (2) acum 4200 ani: limbile sumeriene și egiptene au dovezi scrise (scrierea cuneiformă și hieroglifică) ale acelui timp ce existau înainte să existe Turnul din Babilon. Ei erau civilizații, nu doar 70 de familii. În fapt chiar în geografia sumeriană, era cultura asiriană, ce avea foarte mult simbolism, fiind o zonă bilingvă

Sumerian (𒅴𒂠 EME.ĜIR₁₅ "native tongue") is the language of ancient Sumer, which was spoken in southern Mesopotamia (modern Iraq) from at least the 4th millennium BC. During the 3rd millennium BC, a very intimate cultural symbiosis developed between the Sumerians and the Akkadians, which included widespread bilingualism.^[2] The influence of Sumerian on Akkadian (and vice versa) is evident in all areas, from lexical borrowing on a massive scale, to syntactic, morphological, and phonological convergence.^[2] This has prompted scholars to refer to Sumerian and Akkadian in the third millennium as a Sprachbund (area of linguistic convergence).^[2]

Deoarece soția mea este lingvistă am întrebat-o cum apar limbile și apoi am diferite note din partea mea. 

Cum apar limbile?

Sunt relativ multe modele ce arată cum limbile s-au format (de exemplu cum s-au schimbat vocalele în limba engleză (3)) și gramatica este formalizată în cele mai multe limbi folosind ierarhia Chomski (4). 

Gramaticile descrise în ierarhia lui Chomski

Bineînțeles deoarece gramaticile nu reprezintă pur și simplu subiect și predicat și doar sunt puțin schimbate, motivele sub care superficial („avem subiect, predicat, etc.” în toate limbile) sunt mult mai bine explicate în modul în care creierul funcționează. De asemeni limbile deoarece sunt influențate unele de altele, aduc foarte mult cu evoluția trăsăturilor în membrii aceleași specii.

De ce avem aceeași idee de bază: subiect, predicat, etc. și ideea că limbile păstrează această formă? Orice lingvist va spune de ce, ca orice om: că subiect, predicat, etc. sunt abstracții ce le dăm asupra modului în care merge mintea noastră. Nu e rezultat al limbii dar a modului în care mintea noastră procesează abstracțiile și lucrurile concrete.

Limbile calculatorului sunt create

Limbile umane cât și limbajele calculatoarelor sunt incompatibile în a fi comparate cu versiunile dintre programe așa cum spun interlocutorii. Cine e programator va înțelege că ceea ce este descris nu are sens.

În exemplul descris de acești prezentatori Office 2003 și Office 2007 sunt incompatibile. Cum sunt programator, pot să zic că formatele de fișiere nu sunt limbi. În fapt între Office 97 și Office 2003 (adică Office 97, 2000, XP și 2003) formatul de fișiere este practic același. Office 2007 adaugă suport de alte „limbi” (adică formatul .docx de exemplu, ce e compatibil cu Office 2010, 2013) dar în același timp citește și scrie documentele din Office 97-2003. În fapt Word 2007 este în multe locuri foarte similar cu Word 2003 sau 97. Componenta ce face automatizare în Word, numită VBA (Visual Basic pentru Aplicații) este practic neschimbată de Office 2007 la 10 ani după ce a fost introdusă. Suportul de componente (numit AddIn) poate fi scris azi într-un limbaj și multe versiuni de Word îl supportă (folosind AddIn Express). Limbajul de calculator sub care a fost scris Word este C++ din 1995 cel puțin până azi (Office 2013) și se vede gradual cum s-au adăugat noi funcționalități. Ceea ce mi se pare e că Office este privit în ansamblu, deși este creat un model mult mai similar cu evoluția (deși este un caz forțat, deoarece evoluția se referă la specii de animale) adică a plecat de la un predecesor comun.

Darwin ca filosof grec

Deoarece aceste lucruri și suportul istoric, științific și lingvistic este covârșitor într-un model coerent ce nu are legătură cu Turnul din Babilon, mai rămân două afirmații descrise: Darwin a îmbunătățit filosofia greacă și Cuvântul (Hristos) este modul în care se poate reface o singură limbă. 

Primul argument este clar infirmat de istorie: Darwin și Wallace (celălalt descoperitor al Selecției naturale, mecanismul din spatele evoluției) făceau parte dintr-o cultură creștină numită victoriană. O cultură creștin protestantă, naturalistă și empirică: (5):

The Victorians were impressed by science and progress, and felt that they could improve society in the same way as they were improving technology. The model town of Saltaire was founded, along with others, as a planned environment with good sanitation and many civic, educational and recreational facilities, although it lacked a pub, which was regarded as a focus of dissent. During the Victorian era, science grew into the discipline it is today. In addition to the increasing professionalism of university science, many Victorian gentlemen devoted their time to the study of natural history. This study of natural history was most powerfully advanced by Charles Darwin and his theory of evolution first published in his book On the Origin of Species in 1859.

 

Cuvântul (Logos) va duce ca toți să vorbim iar aceeași limbă

Despre Cuvânt, sau Logos, este ca să stabilească ordinea dinaintea Turnului din Babilon? Ce este Cuvântul (Logos în greacă): este o filosofie greacă acceptată de scriitorul Evangheliei după Ioan, în care totul a fost creat prin Cuvânt (6). Logos este un concept abstract, dar este un accept organizator, ce nu are legătură cu nici un cuvânt unic:

Despite the conventional translation as "word," it is not used for a word in the grammatical sense; instead, the term lexis (λέξις) was used.^[8] However, both logos and lexis derive from the same verb legō (λέγω), meaning "to count, tell, say, speak".^[1][8][9]

Scriitorul Ev. după Ioan spune că Hristos era Creatorul încarnat, iar jocul de cuvinte legat că acest Cuvânt ar însemna armonizarea limbilor, este clar o neînțelegere a interlocutorilor asupra ceea ce Ioan spunea: Hristos a fost în fapt Creatorul ce a făcut organizare în univers (aceasta fiind definiția Cuvântului). Deși nu sunt complet corectă această definiție, cea mai apropiată definiție modernă ce cred că poate fi dată e că „Logos ar fi legile universului”. Nu sunt legi scrise în tribunal, dar a spune că a ne alinia cu Hristos e a ne alinia cu legile universului, este o neînțelegere tot atât de mare precum a ne alinia cu Hristos ne va duce la a vorbi o singură limbă.

1. http://www.youtube.com/watch?v=A-O0GaiIBps
2.  http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_languages_by_first_written_accounts#Before_1000_BC
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Vowel_Shift
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Chomsky_hierarchy
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Victorian_era#Technology_and_engineering
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Logos

Întrebări și răspunsuri

...sau de ce fosilizarea nu are sens fără Potop.

După ce descrie cum „apele de sub pământuri” ar fi apa originară a potopului (1) - ce le voi adresa într-un răspuns ulterior - sunt puse anumite întrebări ce „sunt fără răspuns”:

• De ce rocile sedimentare aproape uniform acopera practic toata suprafata Pamantului, daca planeta noastra nu a fost niciodata acoperita complet de apa?De ce o mare parte din fosile au amprente care ne arata o moarte si ingropare rapida a organismelor? Sunt gasite fosile de pesti care inghit peste mai mic sau ingropate in stratul sedimentar la momentul nasterii.

Cea mai bună explicație cred că e în fapt: deoarece deși nu a fost niciodată uniform acoperit pământul, totuși părți din pământ întotdeauna au fost acoperite de apă. Chiar azi 2/3 din pământ e acoperit cu apă. Dar pentru restul ploaia și râurile aduc aluviuni. Acesta este motivul de ce sunt mult mai multe straturi geologice, ce „modelul potopului” nu le explică atât de bine (3).

• Cum de explicat existenta in depozitele sedimentare a copacilor pietrificati care strabat cateva straturi de roci sedimentare diferite?

Copacii ce străbat multe strate geologice sunt înțelese de peste 100 de ani (2): anume: anumiți arbori au fost acoperiți de obicei de aluviuni. Partea ce se pare că nici un model creaționist (ce acceptă potopul global) e că nu explică de ce sunt mai multe straturi geologice prin care trec acești arbori, deoarece un potop ar fi creat exact unul (3).

• De ce rocile sedimentare de carbonat au culoare alba si practice sun lipsite de impuritati in cantitatea care trebuia sa se acumuleze in decurs de milioane de ani?

Probabil că se referă la cretă. Creta este albă deoarece e format din schelete albe foarte mici ale unui plancton unicelular. Este creta pură? Dacă ne uităm cu un microscop, ele nu mai arată atât de uniform:

Rocile carbonice precum calcarul (inclusiv creta) este relativ uniform dacă o cantitate mare de aceeași formă de viață a trăit constant în același loc dând aceeași formă privită de la distanța la care un se văd indivizii. 

Dacă scheletele sunt mai mari, uniformitatea este vizibilă la distanță dar și neuniformitatea lor de exemplu în același fel de roci dedimentare formate din scheletele ființelor primitive:

La fel e și cu nisipul: 

sau aici

Deci acest argument, este adevărat ca puritate doar la nivel macro-scopic, dar orice privire mai atentă va falsifica această premiză: sunt o mulțime de mici ogranisme în stratele de carbonat de calciu, iar relativa uniformitate este pur și simplu impresia ce este văzută de la distanță.

• De ce o mare parte din fosile au amprente care ne arata o moarte si ingropare rapida a organismelor? Sunt gasite fosile de pesti care inghit peste mai mic sau ingropate in stratul sedimentar la momentul nasterii.

• Cum sau format fosilele, in cazul in care sedimentarea lor a fost lenta si precipitarea mineralelor necesita mii de ani, insa pentru descompunerea si distrugerea organismelor este suficientsi o luna?
  
  

Fosilizarea pur și simplu implică că inițial modul de păstrare a acelor ființe vii a fost că ele au murit rapid și organismul integral sau părți din el au fost protejate ca să nu se descompună. Fosilizarea propriuzisă a durat mult, practic mii de ani.

Să explic: de exemplu, Leonardo, un dinozaur găsit „mumificat” (4), se știe că a murit îngropat rapid de apă și apoi sedimentele l-au acoperit repede, nefiind posibil să fie descompus rapid. Însă în timp, acest dinozaur ca substanțele organice precum organele interne au interacționat cu piatra din jur și a dat consistență diferită atât de clară încât organele interne au putut fi descoperite. Important e de înțeles că fosilizarea apare doar pentru acei indivizi ce nu s-au descompus (complet). În fapt de asta majoritatea fosilelor sau părților fosilizate sunt părțile ce nu se descompun (ușor) anume: dinți, schelet sau cochilii și foarte rar organele interne. 

Cum se poate ca un ihtiozaur să fie fosilizat exact când dădea naștere când nașterea nu durează milioane de ani? Sau un pește tocmai mânca pe altul? Exact sub același motiv: a fost îngropat rapid în timpul morții sale și a fost protejat de descompunere. Fosilizarea efectivă după aceea a durat mult mult timp (5). Deoarece fosila este înlocuirea mineralelor originale ale animalului cu cele ale mediului înconjurător, acest proces cere mult mult timp. Dar fosilele nu vor păstra întotdeauna animalul exact cum a murit dar câteodată fosilizarea va fi relativ completă a unei forme parțial descompuse precum fosila lui Darwinius (oasele sunt excelent fosilizate, dar organele interne nu-s fosilizate atât de bine):

Surse:

1. http://creationismulstiintific.blogspot.com/2013/04/mecanismul-potopului.html

2. http://en.wikipedia.org/wiki/Polystrate_fossil#Geological_explanation
3. http://www.youtube.com/watch?v=3FYxET1MfVM
4. http://www.mummydinosaur.com/html/about_Leo_all.html
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Fossil